O le tala a le Mataio 24 e uiga i le "iʻuga"

346 le tala a matthaeus 24 e uiga i le iugaMuamua lava, ina ia aloese mai le faauiga sese, e taua le vaai i le Mataio 24 i le talaaga tele o mataupu ua mavae. Atonu e faateʻia oe i le iloaina o le amataga o le Mataio 24 e amata i le amataga o le mataupu e 16, fuaiupu e 21 i se taimi lata mai. O iina o loo faapea mai ai i se aotelega: “Talu ai ona amata ona faaali atu e Iesu i ona soo le ala e alu atu ai o ia i Ierusalema, ma tigaina tele ai i lima o toeaina, ma le au faitaulaga sili, ma le au tusiupu, e fasiotia foi o ia ma toetu mai i le aso tolu.” O le mea lea na tuu atu ai e Iesu le uluaʻi faʻataʻitaʻiga o se mea na foliga mai i le au soʻo e pei o se faʻailoga amata i le va o Iesu ma taʻitaʻi lotu i Ierusalema. A o agaʻi atu i Ierusalema (20,17:19) na ia sauniunia atili ai i latou mo lenei taua o loo fotuaʻi mai.

I le taimi o le uluai faasilasilaga o puapuaga, na ave ai e Iesu soo e toatolu o Peteru, Iakopo ma Ioane faatasi ma ia i luga o le mauga maualuga. O i inā na latou tofo ai i le Liua (17,1-13). Ona o lenei lava mea atonu na fesili ai le au soo ia i latou lava pe faamata e le o lata mai le faatuina o le malo o le Atua.7,10-12th).

Na taʻu atu foʻi e Iesu i le ʻausoo o le a latou nonofo i nofoālii e sefululua ma faamasino iā Isaraelu “pe a tiʻetiʻe le Atalii o le tagata i lona nofoālii mamalu” (Kene.9,28). E lē taumatea na lāgā ai e lenei mea ni fesili fou e uiga i le “afea” ma le “faapefea” o le oo mai o le malo o le Atua. O le fetalaiga a Iesu e faatatau i le malo, na uunaʻia ai foʻi le tinā o Iakopo ma Ioane e talosaga atu iā Iesu ina ia tuuina atu i lana fanau tama e toʻalua ni tofiga faapitoa i le malo ( 20,20:21 ).

Ona oo mai ai lea o le ulufale manumalo i Ierusalema, lea na tietie atu ai Iesu i le aai i luga o se asini1,1-11). O le iʻuga, e tusa ai ma le faamatalaga a Mataio, na faataunuuina ai se valoaga a Sakaria, lea na vaaia e fesootaʻi ma le Mesia. Ua tutū i luga le aai atoa, ma manatunatu po o le ā se mea e tupu pe a taunuu atu Iesu. I Ierusalema na ia fuli ai laulau a le au sui tupe ma faaalia lana pule faamesia e ala i isi galuega ma vavega.1,12-27). “O ai ea o ia?” ​​na taumānatu ai tagata (2 Kori1,10).

Ona faamatala lea e Iesu i le 21,43 i le ‘au ositaulaga sili ma toeaina: “O le mea lea ‘ou te fai atu ai ‘iā te ‘outou, e ‘ave‘eseina le Mālō o le Atua ‘iā te ‘outou, a e tu‘uina atu i se nu‘u e fua mai ai ona fua.” Na iloa e le ‘au fa‘alogologo o lo‘o fetalai atu o ia e uiga ‘iā te i latou. O lenei fetalaiga a Iesu e mafai ona avea o se faailoga o le a ia faatuina lona malo mesia, ae o le "faavaeina" faalelotu e tatau ona taofia mai ai.

O le a fausia le Emepaea?

O le au soʻo na faʻalogo i lenei mea masalo na tuufesili poʻo le a le isi mea e sosoo ai. Na vave ona manaʻo Iesu e faalauiloa o ia o le Mesia? O le a sauni e tetee i le pulega a Roma? O le a ia aumaia le malo o le Atua? E i ai ea taua ma o le a le mea o le a tupu ia Ierusalema ma le malumalu?

O lea ua tatou oo mai i le Mataio 22, fuaiupu 15. Ua amata i inei le vaaiga i le taumafai o le ʻau Faresaio e maileia Iesu i se mailei i fesili e uiga i lafoga. Faatasi ai ma ana tali sa latou mananao e faaataina o ia o se fouvale faasaga i pulega a Roma. Ae na tuuina atu e Iesu se tali poto, ma ua le taulau la latou fuafuaga.

O lea lava aso na finau ai le au Satukaio ma Iesu2,23-32). E latou te leʻi talitonu i le toetū, ma na latou fesili atu foʻi iā te ia i se fesili taufaaʻoleʻole e uiga i le ʻauuso e toʻafitu ua faaipoipo atu le isi i le fafine lava e tasi. O ai le avā o le a iai o ia i le toetū? Na tali tuusaʻo Iesu ma fai mai latou te leʻi malamalama i a latou lava tusitusiga paia. Na ia faafememeaiina o ia i lona faapea mai e leai se faaipoipoga i le malo.

Mulimuli ane, ona fesili atu lea o le au Faresaio ma le au Satukaio ia te ia se fesili e uiga i le poloaiga sili i le tulafono2,36). Sa ia tali mai ma le poto e ala i le sii mai 3. Mose 19,18 ma 5. Tunau 6,5. Ma sa ia tali atu i se fesili taufaaʻoleʻole: O ai e tatau ona avea ma atalii o le Mesia (Eso2,42)? Ona tatau lea ona latou fifilemu; “E leai se tasi na mafai ona tali mai se upu iā te ia, e amata foʻi i lenā aso ona faamalosi se tasi e fesili atu iā te ia.” (2 Kori2,46).

O le mataupu e 23 o loo faaalia ai finauga a Iesu e faasaga i le au tusiupu ma le au Faresaio. I le faaiʻuga o le mataupu, na folafola atu ai e Iesu o le a ia auina atu iā i latou “o perofeta, ma tagata popoto, ma tusiupu” ma valoia o le a latou fasiotia, faasatauroina, sasa ma sauāina i latou. Ua ia tuu atu i luga o o latou tauau le matafaioi mo perofeta uma ua fasiotia. E foliga mai ua faateteleina le vevesi, ma atonu na taumānatu le ʻausoo po o le ā le tāua o nei finauga. Pe o le a faoa e Iesu le pule o le Mesia?

Ona fetalai atu lea o Iesu iā Ierusalema i le tatalo ma valoia o le a “tuufua” lo latou fale. Ona sosoo ai lea ma le faamatalaga mataʻutia: “Auā ou te fai atu iā te outou, e amata atu nei ona outou lē toe vāai ​​mai iā te aʻu, seʻia outou faapea ane, ‘Ia manuia lē e maliu mai i le suafa o Ieova’” (2 Kori.3,38-39.) Atonu ua atili ai ona fenumiai le au soo ma fesili ifo ia i latou lava e uiga i mea na fetalai ai Iesu. Pe o le a ia faamatala mai ea ia lava?

O le valoʻia le faʻaleagaina o le malumalu

Ina ua uma lena, ona tuua lea e Iesu le malumalu. A o latou o atu i fafo, sa faasino atu ona soo ua le manava i fale o le malumalu. I le Mareko latou te fai mai ai, "Le Alii e, faauta, i maa ma fale!"3,1). Na tusi Luka e faapea, na matuā ofo le ʻausoo i ana “maa matagofie ma maa tāua” (2 Kori.1,5).

Mafaufau po o le a le mea na tupu i loto o le au soo. O le fetalaiga a Iesu e uiga i le faatafunaina o Ierusalema ma ana feteenaiga ma taitai lotu na fefefe ma faaosoina ai le au soo. Masalo na e tuufesili pe aisea na ia talanoa ai e uiga i le lata mai o le faʻaumatiaga o le lotu Iutaia ma ona faʻalapotopotoga. E le tatau ea i le Mesia ona sau e faʻamalosia i latou uma? Mai upu a le au soo e uiga i le malumalu o le atugaluga e foliga le tuusao: E mautinoa e le tatau foi ona faaleagaina lenei maota malosi o le Atua?

Ua faalēaogāina e Iesu lo latou faamoemoe ma faalolotoina o latou popolega. Ua ia tuuese lo latou viiga o le malumalu: “Tou te le iloa ea nei mea uma? E moni, ou te fai atu iā te outou, e lē toe iai se maa e tasi i luga o le isi maa e lē gauia.” (2 Kori.4,2). Atonu na matuā faateʻia ai le ʻausoo. Sa latou talitonu o le a faaolaina e le Mesia, ae le o le faaumatiaina, Ierusalema ma le Malumalu. Ina ua fetalai Iesu i nei mea atonu sa mafaufau le au soo i le i'uga o pulega a Nuuese ma le toe tu mamalu o Isaraelu; o loo valoiaina i le tele o taimi i Tusitusiga Eperu. Na latou iloa o nei mea o le a tutupu i “ona po o le iʻuga,” i “aso e gata ai” (Tanielu 8,17; 11,35 & 40; 12,4 ma le 9). Ona faaali mai lea o le Mesia pe “sau” e faatuina le malo o le Atua. O lona uiga o le a tulaʻi mai Isaraelu i le taʻutaʻua o le atunuu ma avea ma taʻimua o le emepaea.

O afea e tupu ai lena mea?

O le ʻausoo—o ē na talitonu o Iesu o le Mesia—sa masani lava ona naunau e fia iloa po ua oo mai le “taimi o le iʻuga”. Sa maualuga le faamoemoe o le a le pine ae folafola atu e Iesu o ia o le Mesia (Ioane 2,12-18). Leitioa la ona uuna'ia e le au soo le Matai ina ia faamatala mai e ia lava le ala ma le taimi o Lona "alu mai".

A o nofo Iesu i luga o le Mauga o Olive, sa faalatalata atu le au soo fiafia ia te Ia ma mananao na o ia i ni faamatalaga “tagata i totonu”. “Ta‘u mai ia i matou,” na latou fesili atu ai, “O afea e tupu ai lenei mea?” se a foi le faailoga o lou afio mai ma le gataaga o le lalolagi?” ( Mataio 24,3.) Na latou fia iloa po o afea e taunuu ai mea na valoia e Iesu e uiga iā Ierusalema, auā e lē taumatea na latou fesootaʻi atu i le iʻuga o taimi ma lona “oo mai”.

Ina ua talanoa le au soo e uiga i le "oo mai," latou te leʻi mafaufauina se "faalua" o le sau. Sa latou manatu o le a afio mai le Mesia ma faatuina lona malo i Ierusalema, ma o le a tumau “e faavavau” lava. Latou te le'i iloa se vaevaega i le "muamua" ma le "lua" oo mai.

O le isi itu taua e faatatau i le Mataio 24,3 e tatau ona amanaia, ona o le fuaiupu o se ituaiga o otootoga o le anotusi o le mataupu atoa 24. Ua toe taʻua foʻi le fesili a le ʻausoo i nisi o upu autū i le faatusilima: “Ia e taʻu mai iā i matou,” na latou fesili atu ai, “o afea e tupu ai lenei mea? se a foi le faailoga o lou afio mai ma le gataaga o le lalolagi?” Sa latou fia iloa po o afea o le a faataunuuina ai mea na valoia e Iesu e uiga ia Ierusalema ona sa latou faamatalaina i latou i “le gataaga o le lalolagi” (o le mea moni: iʻuga o le lalolagi. taimi o le lalolagi, vaitaimi) ma lona "sau mai".

Tolu fesili mai le ausoo

E tolu fesili mai le au soo ua tulai mai. Muamua, sa latou fia iloa po o afea o le a tupu ai “lena”. “O lena” e mafai ona uiga atu i le faatafunaina o Ierusalema ma le malumalu lea na valoia e Iesu o le a faaumatia. Lona lua, sa latou fia iloa po o le a le “faailoga” e faailoa mai ai lona afio mai; Ua taʻu atu e Iesu iā i latou, e pei ona o le a tatou vaai i ai, mulimuli ane i le mataupu e 24, fuaiupu e 30. Ma lona tolu, na fia iloa e le ʻausoo po o afea na tupu ai le “iʻuga”. Na taʻu atu e Iesu ia i latou e leʻi fuafuaina e latou te iloa (2 Kori4,36).

O le iloiloina eseese o nei fesili e tolu—ma tali a Iesu ia i latou—e aloese ai mai le tele o faafitauli ma faauigaga sese e fesootai ma le Mataio 24. Na taʻu atu e Iesu i ona soo o Ierusalema ma le malumalu (le “lea”) o le a faaumatia moni lava i o latou olaga. Ae o le “faailoga” na latou talosaga atu ai o le a faatatau i lona afio mai, ae lē o le faaumatiaga o le aai. Ma i le fesili lona tolu na ia tali mai ai e leai se tasi na te iloa le itula o lona toe foi mai ma le "iuga" o le lalolagi.

O lea la e tolu fesili i le Mataio 24 ma tali eseese e tolu na tuuina mai e Iesu. O nei tali e vavaeeseina ai mea na tutupu e fausia ai se iunite i fesili a le au soo ma tipiina ai lo latou tulaga faaletino. O le toe afio mai o Iesu ma le "iʻuga o le lalolagi" e mafai ona taoto pea i le lumanaʻi, e ui lava o le faʻaumatiaga o Ierusalema (TA 70) e matua mamao lava i le taimi ua tuanaʻi.

E le o lona uiga - e pei ona ou fai atu - na vaʻaia e le au soʻo le faʻaumatiaga o Ierusalema e ese mai le "iʻuga". E toetoe lava 100 pasene le mautinoa latou te le'i faia lena mea. E le gata i lea, na latou faʻatatau i le lata mai o mea na tutupu (faʻaaogaina e leologians le upu faʻapitoa "faʻamoemoe lata mai").

Seʻi o tatou vaai pe faapefea ona toe taliina nei fesili i le Mataio 24 . Muamua lava, tatou te mātauina e foliga mai e lē o naunau faapitoa Iesu e talanoa e uiga i tulaga o “le gataaga.” O Ona soo e su'esu'e, e fai fesili, ma na tali atu Iesu ia i latou ma tuuina atu ni faamalamalamaga.

Ua tatou iloa foi o fesili a le au soo e uiga i le "iuga" e toetoe lava a sau mai se mea sese - o mea e tutupu e vave ona tutupu, ma i le taimi e tasi. E lē o se mea la e faateʻia ai lo latou faatalitalia o le “sau mai” o Iesu o le Mesia i le lumanaʻi lata mai, i lona uiga e mafai ona tupu i ni nai aso po o ni vaiaso. Ae, sa latou mananao i se “faailoga” vaaia e faamaonia ai lona afio mai. Faatasi ai ma lenei amataga po o le malamalama faalilolilo, sa latou mananao e tuu i latou lava i tulaga lelei pe a laa e Iesu.

O le tulaga lea e tatau ona tatou vaai ai i le fetalaiga a Iesu i le Mataio 24 . O le uunaiga mo le talanoaga e sau mai le au soo. Latou te talitonu o le a avea Iesu ma pule ma fia iloa "po o afea." Latou te mananaʻo i se faʻailoga sauniuni. Sa latou le malamalama atoatoa i le misiona a Iesu.

Le iʻuga: e leʻi faia

Nai lo le tali saʻo i fesili a le au soʻo, pei ona manaʻomia, ae ua ave e Iesu le avanoa e aʻoaʻo ai i latou i ni aʻoaʻoga taua se tolu. 

O le lesona muamua:
O le ata na latou fesiligia ai e sili atu ona faigata nai lo le mafaufau le au soo. 

O le lesona lona lua:
Pe a “sau”—po o le a tatou faapea atu “toe afio mai”—e leʻi faamoemoeina i latou e iloa. 

O le lesona lona tolu:
Sa tatau i le ʻausoo ona “mataala,” ioe, ae ia matuā taulaʻi atu i la latou faiā ma le Atua ae faaitiitia i mataupu i le lotoifale po o le lalolagi. A o mafaufau i nei mataupu silisili ma le talanoaga ua mavae, seʻi o tatou vaai i le auala na atiaʻe ai le talanoaga a Iesu ma ona soo. Muamua lava, na ia lapataʻia i latou ina ia aua neʻi faasesēina i mea e tutupu e foliga mai o ni mea e tutupu i le iʻuga, ae e lē (24:4-8). O mea tetele ma malaia “e tatau” ona tutupu, “ae lei oo mai le iuga” (fuaiupu 6).

Ona faailoa atu lea e Iesu o sauaga, vevesi ma le oti i le au soo4,9-13). Maʻeu le mataʻutia o lenā mea iā te ia! “O le ā le uiga o lenei tala e uiga i sauāga ma le oti?” atonu na latou mafaufau ai. Na latou manatu o soo o le Mesia e tatau ona manumalo ma manumalo, ae le o le fasia ma faaumatia.

Ona amata ai lea ona fetalai Iesu e uiga i le talaʻiina o se tala lelei i le lalolagi atoa. Pe a māeʻa lenā, “e oo mai le iʻuga” (2 Kori4,14). Atonu na fenumiai foi le au soo. Atonu na latou manatu o le a “muamua le afio mai” o le Mesia, ona ia faavaeina lea o lona malo, ona oo atu ai lea o le afioga a Ieova i le lalolagi uma (Isaia 2,1-4th).

Ona sosoo ai lea, e foliga mai ua liliu Iesu ma toe fetalai atu i le faatafunaina o le malumalu. E tatau ona i ai “se mea inosia e faatafunaina ai i le mea paia,” ma “o i latou uma o i Iutaia ia sosola i mauga” (Mataio 2).4,15-16). E lē mafaatusalia le mataʻutia o le a oo i tagata Iutaia. “Ona oo mai ai lea o le puapuaga tele, e leai sona tusa talu le amataga o le lalolagi, e oo mai i ona po nei, e le toe faapea foi, e le toe faapea lava,” o le fetalaiga lea a Iesu (2 Kori.4,21). Fai mai e mata’utia tele e leai se tasi e toe ola pe a le fa’apu’upu’u nei aso.

E ui o loo iai foʻi le vaaiga a Iesu i le lalolagi aoao, ae o loo ia taʻua autū mea na tutupu i Iutaia ma Ierusalema. “Auā o le a oo mai le puapuaga tele i luga o le nuu ma le ita i luga o lenei nuu,” o le tala lea a Luka, lea o loo otooto mai ai le talaaga o fetalaiga a Iesu ma le totoa (Luka 2).1,23, Elberfeld Bible, faamamafa faaopoopo e le faatonu). O le malumalu, Ierusalema ma Iutaia o loo taulaʻi i ai le lapataʻiga a Iesu, ae lē o le lalolagi atoa. O le lapataʻiga faa-apokalipika na fetalai atu ai Iesu e faatatau tonu lava i tagata Iutaia i Ierusalema ma Iutaia. O mea na tutupu i le TA 66-70. ua faamaonia lena mea.

Sola - i le Sapati?

E lē o se mea la e faateʻia ai, ona fetalai atu lea o Iesu, “Ia outou ʻaiʻoi atu, neʻi i ai i le tau mālūlū po o le sapati lo outou sosola.” (Mataio 24,20). Ua fesili nisi: Aiseā ua taʻua ai e Iesu le Sapati ae ua lē toe avea le Sapati mo le lotu? Talu ai ua lē toe popole Kerisiano i le Sapati, aiseā la ua taʻua patino ai i inei o se toʻatugā? Na talitonu tagata Iutaia e faasā ona faimalaga i le Sapati. E foliga mai sa iai foʻi se fua o le mamao e sili ona mamao e mafai ona uia i lenā aso, e taʻua o le “savali i le Sapati” (Galuega. 1,12). I le Luka, e tutusa lea ma le mamao i le va o le Mauga o Olive ma le ogatotonu o le aai (e tusa ai ma le faaopoopoga i le Tusi Paia a Luteru, e 2000 kupita, pe tusa o le 1 kilomita). Ae na fetalai Iesu e manaʻomia se malaga umi i mauga. O le “savali i le Sapati” o le a lē aveesea ai i latou mai le ala leaga. Ua silafia e Iesu e talitonu lana ʻaufaalogologo e lē faatagaina i latou e faia ni malaga uumi i le Sapati.

O lenei e faamatala ai le mafuaaga na ia fai atu ai i le au soo e fai atu ia aua le paʻu le vaalele i le Sapati. O lenei talosaga e ao ona vaʻaia ma lo latou malamalamaʻaga i le Tulafono a Mose i lena taimi. E mafai ona tatou aoteleina le faʻaaliga a Iesu i lenei ala: Ou te iloa tou te le talitonu i malaga uumi i le Sapati, ma e te le faia se tasi aua e te talitonu o le tulafono e manaʻomia ona faia. Afai la o mea o le a oʻo mai i luga o Ierusalema e paʻu'ū i le sapati, e te le sosola ese ai ma e te maua ai le oti. O lea ou te fautua atu ai ia te oe: tatalo ia aua neʻi e sola i le Sapati. Tusa lava pe na latou filifili e sosola, o tapulaa o faigamalaga na masani ona manumalo ai i le lalolagi a Iutaia o se faafitauli ogaoga.

E pei ona taʻua muamua, e mafai ona tatou faatatauina lenei vaega o lapataʻiga a Iesu i le faaumatiaga o Ierusalema, lea na tupu i le 70 T.A. O Kerisiano Iutaia i Ierusalema o ē na tausia pea le Tulafono a Mose (Galuega 21,17-26), o le a aafia ma o le a sola ese ai. E iai se feteenaʻiga o lo latou lotofuatiaifo ma le tulafono o le Sapati pe afai e manaʻomia se solaaga i lenā aso.

Ae le o le "faailoga"

I le taimi lea, na faaauau ai e Iesu lana lauga, na fuafua e tali ai fesili e tolu na fesiligia e ona soo e uiga i le “afea” o lona afio mai. Ua tatou iloa e oo mai i le taimi nei ua na ona ia taʻu atu ia i latou pe a ia lē sau. Ua ia tuueseeseina le mala o le a oo ia Ierusalema mai le “faailoga” ma le oo mai o “le gataaga”. O le taimi lea atonu na talitonu ai le au soo o le faaumatiaga o Ierusalema ma Iutaia o le “faailoga” lea o loo latou sailia. Ae sa sese i latou, ma sa faasino atu e Iesu lo latou sese. Na ia fetalai: “Afai e fai mai se tasi iā te outou, Faauta, o le Keriso lenei! po o iina!, ina ia outou le talitonu” (Mataio 24,23). Le talitonu i ai? O le ā e tatau ona manatu i ai le ʻausoo i lenei mea? Atonu na e fesili ifo ia te oe lava: Matou te aioi atu mo se tali po o afea na te faatuina ai lona malo, matou te aioi atu ia te ia e aumai ia te i matou se faailoga, ma e na o le talanoa lava e uiga i le taimi e le oo mai ai le iʻuga, ma taʻu mai mea e uiga i ai. foliga foliga ae leai.

E ui i lea, sa faaauau pea ona taʻu atu e Iesu i le au soo pe o afea o le a le afio mai ai, e le oo mai. “O lenei, afai latou te fai mai ia te outou, Faauta, o loo i le vao o ia; aua tou te o ai; faauta, o loo i totonu o le fale o ia, aua tou te talitonu i ai.” ( 2 Kori4,26). E finagalo o ia e faamanino atu e lē tatau i le ʻausoo ona faasesēina i latou, a lē i mea tutupu i le lalolagi, po o tagata na manatu ua latou iloa ua oo mai le faailoga o le iʻuga. Atonu e manaʻo foʻi o ia e taʻu atu iā i latou o le paʻū o Ierusalema ma le Malumalu e leʻi faailoaina mai ai “le iʻuga”.

O le fuaiupu e 29. O iinei na amata ai e Iesu ona taʻu atu i le au soo se mea e uiga i le "faailoga" o lona afio mai, o lona uiga na ia taliina la latou fesili lona lua. Fai mai ua pogisa le la ma le masina, ma ua faapea mai “fetu” (atonu o kometa po o meteorites) e paʻuʻū mai le lagi. O le a luluina le la atoa.

Mulimuli ane, na taʻu atu e Iesu i le au soo le “faailoga” o loo latou faatalitali i ai. Na ia fetalai: “Ona iloa ai lea o le faailoga o le Atalii o le Tagata i le lagi. Ona faanoanoa ai lea o aiga uma o le lalolagi, latou te iloa atu foi le Atalii o le tagata ua sau i ao o le lagi ma le mana ma le mamalu tele.” (2 Kori.4,30). Ona fetalai atu lea o Iesu i le au soo e aoao se faataoto i le mati4,32-34). O le taimi lava e faamalulu ai lala ma totogo lau, e te iloa o le a oo mai le taumafanafana. “Pe a outou vāai ​​foʻi i nei mea uma, ia outou iloa ua latalata mai o ia i le faitotoʻa.” (2 Kori4,33).

Uma na

"O na mea uma" - o le a lena mea? Pe na o taua ea, mafuie ma oge i lea mea ma lea mea? Leai. Ua na o le amataga lea o tiga o le fanau. E tele isi puapuaga e oo mai a o leʻi oo mai “le gataaga.” Pe faaiʻu “nei mea uma” i le oo mai o perofeta pepelo ma le talaʻiga o le tala lelei? Toe, leai. Pe na faataunuuina “ia mea uma” e ala i puapuaga i Ierusalema ma le faatafunaga o le Malumalu? Leai. O le a la le uiga o le “mea uma nei”?

Ae tatou te lei tali atu, o sina faaeseesega itiiti, ma faatalitali i le taimi o se mea e tatau ona aoaoina e le ekalesia aposetolo ma o loo taʻu mai i evagelia synoptic. O le paʻu o Ierusalema i le 70, o le faatafunaga o le malumalu ma le maliliu o le tele o ositaulaga ma failauga Iutaia (ma nisi o aposetolo) atonu na matua afaina ai le ekalesia. E toetoe lava a mautinoa sa talitonu le Ekalesia o le a toe afio mai Iesu i le taimi lava e uma ai nei mea. Ae e leʻi taunuu, ma atonu na faatigā ai i nisi o Kerisiano.

O lenei, o le mea moni, ua faaalia i evagelia a o leʻi toe afio mai Iesu, e sili atu mea e tatau pe tatau ona tupu nai lo le na o le faatafunaga o Ierusalema ma le malumalu. E leʻi mafai e le lotu ona faia se faaiʻuga i le toesea o Iesu ina ua mavae le paʻū o Ierusalema, ua taʻitaʻisesēina. I le aʻoaʻoina o le Ekalesia, e toe taʻua e Synoptics uma e tolu: Seʻia e vaʻai i le "faailoga" o le Atalii o le tagata o loʻo faʻaalia i le lagi, aua neʻi faʻalogo ia i latou o loʻo fai mai ua uma ona sau o ia pe o le a toe afio mai.

Leai se iloa e uiga ile itula

O lea la ua tatou oo mai i le feau autu o loo finagalo Iesu e faailoa mai i le talanoaga o le Mataio 24. O ana upu i le Mataio 24 e tau le faavaloaga ma sili atu o se faamatalaga faaleaoaoga faavae e uiga i le ola faaKerisiano. O le Mataio 24 o le apoapoaiga a Iesu i le au soo: Ia saunia pea faaleagaga, auā tou te le iloa ma le iloa po o afea ou te toe sau ai. O faataoto i le Mataio 25 o loo faaalia ai le manatu faavae lava e tasi. O le taliaina o lenei mea—e faapea o le taimi e le o iloa—ua faafuasei ai ona aveesea le tele o manatu sese o loo siomia ai le Mataio 24. Fai mai le mataupu e le o vavalo Iesu e uiga i le taimi tonu o le "iuga" po o Lona toe afio mai. O le uiga o le "Wachet": ia mataala faaleagaga, ia saunia i taimi uma. Ae leai: Mulimuli i mea tutupu i le lalolagi i taimi uma. E leʻi tuuina mai se valoaga “o afea”.

Pei ona vaaia i talaʻaga o talaʻaga, o Ierusalema na avea ma taulaʻiga o le tele o gaioiga faigata ma atinaʻe. I le 1099, mo se faʻataʻitaʻiga, na faʻataʻamilomiloina le taulaga e le au faʻasatauro a le au Kerisiano ma fasiotia uma ona tagata. I le taimi o le Taua Muamua a le Lalolagi, na ave ai e le taitai aoao o Peretania o Allenby le taulaga ma faasaoloto mai le Malo o Take. Ma o aso nei, pei ona tatou iloa uma, o Ierusalema ma Iutaia e taua tele i le feteʻenaʻiga a tagata Iutaia ma Arapi.

I se aotelega: Ina ua fesiligia e le ʻausoo e uiga i le “afea” o le iʻuga, na tali atu Iesu: “E lē mafai ona outou iloa lena mea.” O se faamatalaga sa iai ma e matuā faigatā ona malamalama i ai. Auā ina ua mavae lona toetū, sa tuʻia pea o ia e le ʻausoo i fesili e uiga i ai: “Le Alii e, e te toe fuatai mai ea le malo iā Isaraelu i le taimi nei?” (Galu. 1,6). Ona toe tali atu lea o Iesu, “E le o so outou le iloa le taimi po o le itula ua tuu e le Tama i lona mana...” (fuaiupu 7).

E ui lava i aʻoaʻoga manino a Iesu, ae ua faia pea e Kerisiano i le faagasologa o tausaga le sesē o le ʻauaposetolo. Ua faatupulaia pea lava pea taumatematega e uiga i le taimi o le “iuga,” o loo valoia pea lava pea le afio mai o Iesu. Ae na faamaonia e le talafaasolopito le saʻo o Iesu ma o numera uma e sese. E faigofie lava: e lē mafai ona tatou iloa po o afea e oo mai ai “le gataaga”.

Matamata

O le ā e tatau ona tatou faia nei a o faatalitali i le toe afio mai o Iesu? Na tali atu Iesu mo le ʻausoo, ma e faatatau foʻi iā i tatou le tali. Ua Ia fetalai mai, “O lea ia mataala ai; aua tou te le iloa po o le fea aso e sau ai lo outou Alii... O lea ia outou nofo sauni ai foi! Auā e sau le Atalii o le tagata i le itula tou te lē manatunatu ai.” (Mataio 24,42-44). O le mataala i le uiga o le "mataʻituina o mea tutupu i le lalolagi" e le o uiga iinei. O le matamata e faasino i le faiā a le Kerisiano ma le Atua. E tatau ona nofosauni pea o ia e feagai ma Lē na faia o ia.

I le vaega o totoe o le 2nd4. Mataupu ma le 25. I le mataupu 2, na faamatala atili ai e Iesu le uiga o le “mataala”. I le faataoto i le auauna faamaoni ma le amioleaga, na ia uunaia ai le au soo ina ia aloese mai agasala a le lalolagi ma ia aua ne’i faatoilaloina i faatosinaga a le agasala ( Kori.4,45-51). O le amio lelei? Na fetalai Iesu o le a sau le alii o le auauna leaga “i le aso na te le faatalitalia, ma le itula na te le iloa.” (2 Kori.4,50).

O se aoaoga faapena o loo aoao mai i le faataoto i taupou popoto ma taupou valelea5,1-25). O nisi o taupou e leʻi sauni, e leʻi "ala" pe a sau le faatoafaiava. O le a vavaeeseina oe mai le malo. O le amio lelei? Ua fetalai atu Iesu: “O lea, ia mataala ai! Auā tou te lē iloa le aso po o le itula.” (Eso5,13). I le faataoto i taleni ua tuuina atu, na fetalai ai Iesu e uiga ia te ia lava o se tagata o loo alu i se malaga5,14-30). Atonu sa mafaufau o ia i lona nofo i le lagi a o lei toe foi mai. E tatau i auauna i le taimi nei ona faia mea ua tuuina atu ia i latou i lima faatuatuaina.

Mulimuli ane, i le faataoto i mamoe ma ʻoti, na taʻua ai e Iesu tiute tauave o le leoleo mamoe o le a tuuina atu i le ʻausoo a o toesea o ia. O iinei o loo ia faasino mai ai o latou manatu mai le “taimi” o Lona afio mai i taunuuga o le a oo mai i lo latou ola e faavavau. O Lona afio mai ma lona toetu o lo latou aso faamasino lea. Le aso na tuueseese ai e Iesu mamoe (ona soo moni) mai ʻoti (leoleo mamoe leaga).

I le faataoto, e galue Iesu ma faatusa e faʻavae i manaʻoga o soʻo. Sa latou fafaga ia te ia ina ua fiaʻai, faʻainu pe a fia inu, faʻafeiloaʻi ia te ia a o tagata ese, faʻaʻofuina o ia a o le lavalava. Sa ofo le au soo ma fai mai latou te leʻi vaai ia te ia o manaomia se mea faapena.

Kae ne manako a Iesu ke fakaaoga ne ia ke fakaata mai i ei a uiga ‵lei o te tausi mamoe. “E moni, ou te fai atu iā te outou, o mea uma na outou faia i se tasi o i latou nei e aupito itiiti o oʻu uso nei, na outou faia foʻi iā te aʻu.” (2 Kori.5,40). O ai le uso o Iesu? O se tasi o ona sui moni. O lea ua poloai atu ai Iesu i le au soo ina ia avea ma tausimea lelei ma leoleo mamoe o lana lafu – lana ekalesia.

O lea na faaiʻu ai le lauga umi lea na tali atu ai Iesu i fesili e tolu a ona soo: O afea o le a faaumatia ai Ierusalema ma le malumalu? O le a le “faailoga” o lona afio mai? O afea o le a tupu ai le “iʻuga o le lalolagi”?

aotelega

Ua faalogo le au soo ma le fefefe faapea o le a faaleagaina fale o le malumalu. Latou te fesili po o afea e tupu ai lena mea ma po o afea e tupu ai “le gataaga” ma le “sau mai” o Iesu. E pei ona ou fai atu, e foliga mai na latou mafaufau i le mea moni na afio aʻe Iesu i le nofoālii o le Mesia i le taimi lava lena ma faʻaolaina le malo o le Atua i le mana ma le mamalu uma. Ua lapataʻi mai Iesu e faatatau i na mafaufauga. O le a iai se tuai a'o le'i "le gataaga". O le a faaumatia Ierusalema ma le Malumalu, ae o le a faaauau pea le olaga o le Ekalesia. O sauāga o Kerisiano ma puapuaga mataʻutia o le a oo mai iā Iutaia. Ua faateia le au soo. Sa latou manatu o le a vave ona manumalo soo o le Mesia, o le a faatoʻilaloina le Nuu o le Folafolaga, ma toe faafoʻisia le tapuaʻiga moni. Ma o nei valoaga o le faatafunaina o le Malumalu ma le sauaina o le au faatuatua. Ae e iai foʻi isi lesona mataʻina o le a oo mai. Na pau lava le “faailoga” e iloa ai e le au soo le afio mai o Iesu, o Lona afio mai lava ia, o lenei “faailoga” ua le toe i ai se puipuiga aua ua tuai ona oo mai. O nei mea uma e taʻitaʻia ai le fetalaiga autu a Iesu e faapea e leai se tasi e mafai ona vavalo po o afea e oo mai ai “le gataaga” po o afea foi e toe afio mai ai Iesu.

Na talia e Iesu popolega o ona soo ona o mafaufauga sesē ma maua mai ai se lesona faaleagaga mai iā i latou. I upu a DA Carson, “Ua taliina fesili a le au soo, ma ua uunaia le tagata faitau e tulimatai atu i le toe afio mai o le Alii ma a o mamao le Matai e ola ai ma le faatuatuaina, ma le faatuatua, ma le tagata, ma le lototele. (2 Kori4,45-25,46)” (ibid., itulau 495). 

saunia e Paul Kroll


pdfO le tala a le Mataio 24 e uiga i le "iʻuga"