Afio Ae ma afio mai faalua o Keriso

I le Galuega a le Au Aposetolo 1,9 Ua taʻu mai iā i tatou: “Ua fetalai atu foʻi o ia, ona siʻitia lea o ia i luga, ma ua aveesea o ia e le ao i o latou mata.” O le fesili ua lāgā iā te aʻu e faigofie: Aiseā?

Aisea na afio ai Iesu i le lagi i lenei ala?

Bevor wir aber auf diese Frage zurückkommen, wollen wir uns den folgenden drei Versen zuwenden: Und während sie dem entschwindenden Heiland noch nachschauten, tauchten neben ihnen zwei weiss gekleidete Männer auf: „Ihr Männer von Galiläa“, sagten sie, „was steht ihr da und seht zum Himmel? Dieser Jesus, der von euch weg gen Himmel aufgenommen wurde, wird so wiederkommen, wie ihr ihn habt gen Himmel fahren sehen. Dann kehrten sie nach Jerusalem zurück von dem Berg, der heisst Ölberg und liegt nahe bei Jerusalem, einen Sabbatweg entfernt“ (Apostelgeschichte 1,10-12th).

E lua vaega taua o lenei fuaitau - Ua sola Iesu i le lagi ma toe afio mai. O itu uma ia e lua e taua tele i le faʻatuatuaga kerisiano, ma o vaega uma foʻi e lua o le vaega a le Au Aposetolo. Muamua lava, na afio aʻe Iesu i le lagi. I lenei tulaga, e masani ona taʻua le Afio Ae o Keriso, o se aso malolo e faʻamanatuina i tausaga uma i le Aso Tofi 40 aso pe a maeʻa le Eseta.

Lenei fuaitau faʻamamafaina foi o Iesu o le a toe afio mai - o le a ia toe foi i le tutusa auala na ia afio aʻe ai i le lagi. I loʻu lava talitonuga, o le vaega mulimuli lava lenei, e faʻasino tonu lava i le mafuaaga na afio aʻe ai Iesu i le lagi e vaʻai uma i ai - i lenei auala sa faʻamamafaina ai, o le a Ia toe foʻi tutusa mai mo tagata uma e vaʻai.

Semanu e faigofie ia te ia ona na ona taʻu atu i ona soo o le a ia toe foi atu i lona Tama ma o le ai ai se aso toe foi mai i le lalolagi - o lona uiga o le a na ona mou atu, pei o isi taimi, ae o lenei taimi e aunoa ma le toe vaʻaia. Ou te le o iloa seisi talitonuga faʻavae mo lona vaʻaia vaaia o opeopea i le lagi. Na ia manaʻo e faia se faʻataʻitaʻiga mo ona soʻo ma e ala foʻi ia latou foi, e manaʻo e momoli se feʻau faapitoa.

I le mou ese atu mo tagata uma e matamata ai, na faamanino mai ai e Iesu na te le o tuua na o le lalolagi, ae o le a nofo i le itu taumatau o lona Tama i le lagi e fautua mo i tatou o le faitaulaga sili faavavau. E pei ona taʻua e se tasi tusitala, o Iesu o "lo tatou tamaloa i le lagi". I le malo o le lagi o loʻo ia i tatou se tasi e malamalama poʻo ai tatou, na te iloa o tatou vaivaiga ma manaʻoga, aua o ia o le tagata lava ia. E oʻo lava i le lagi o ia lava o le tagata ma le atua e pei ona i ai.
 
E oʻo i lona afio aʻe i luga, e taʻua e le Tusi Paʻia o se tagata soifua. Ina ua talaʻi atu Paulo i tagata Atenai i Areopako, na ia taʻua o le a faamasino e le Atua le lalolagi e ala i le tagata na ia tofiaina, ma o lena tagata o Iesu Keriso. Ma ina ua ia tusia Timoteo, na ia talanoa ia te ia e uiga i le tamaloa o Keriso Iesu. O ia lava o le tagata ma, pei o lea, tino pea. I le tino na toetu mai o ia mai le oti ma alu aʻe i le lagi. Lea e taitai atu ai i tatou i le fesili, o fea tonu le tino lena i le taimi nei? Faʻafefea mafai ona i ai se mea e le maua ai se mea, e leʻo faʻapitoa i se tulaga faʻafuasei poʻo ni mea faitino le Atua i le taimi lava e tasi i se nofoaga faapitoa?

O faʻataʻamilomilo le tino o Iesu i se mea i le vanimonimo? Ou te le iloa. Ou te le iloa foi pe faʻafefea ona savali Iesu i faitotoʻa tapunia pe alu aʻe i le ea faʻafefeteia le tulafono o le kalave. E manino lava, o tulafono o le fisiki e le faatatau ia Iesu Keriso. O loʻo iai pea le tino, ae e le faʻatapulaʻaina i tapulaʻa e masani ona iai ile tino. E leʻo taliina le fesili ole iai o le tino o Keriso ile lotoifale, ae le tatau foi ona avea ma tatou popolega sili, a ea?

E tatau ona tatou iloa o Iesu o loʻo i le lagi, ae le o fea tonu. E taua tele mo i tatou le iloa e uiga i le faʻaleagaga agaga o Keriso, e faʻapena foi le auala o loʻo galue ai Iesu i le lalolagi i totonu o le ekalesia nuʻu. Ma na te faia lenei mea e ala i le Agaga Paʻia.

I lona toetu mai i le tino, na avatu ai e Iesu se faailoga vaaia o le a faaauau pea ona avea o ia o se peresona ma o le Atua. O lea ua tatou mautinoa ai, i le avea ai ma faitaulaga sili, na te malamalama io tatou vaivaiga, pei ona fai mai i le Tusi i le Eperu. Faatasi ai ma le afio aʻe i le lagi, lea e vaaia e tagata uma, tasi le mea ua manino: Iesu e leʻi na ona mou atu - i se isi itu, i le avea ai ma o tatou faitaulaga sili, fautua ma fautua, na ia faʻaauauina ana galuega faʻaleagaga i se isi auala.

Le isi mafuaaga

Ua ou vaai i se isi mafuaaga na afio aʻe ai Iesu i le lagi faaletino ma ia iloa e tagata uma. Faatasi ai ma Ioane 16,7 ua faapea mai na fetalai atu Iesu i ona soo: “E lelei mo outou ona ou alu ese. Aua afai ou te le alu ese, e le afio mai le Fesoasoani ia te oe. Ae afai ou te alu, ou te auina atu o ia ia te outou.”

Ou te le o mautinoa pe aisea, ae e aliali mai o le afio aʻe o Iesu na muamua muamua i le Penetekoso. Ma ina ua vaʻaia e le au soʻo Iesu o afio aʻe i le lagi, na latou mautinoa foi le afio mai o le Agaga Paʻia folafolaina.

E leai la se faʻanoanoaga, e leai se mea faʻapena o loʻo taʻua i Galuega a le Au Aposetolo. Leai se mea na popole i le mea moni o aso lelei tuai na mafuta ma Iesu lava ia o se mea o aso ua tuanaʻi. O taimi ua tuanaʻi faʻatasi e leʻi lelei foʻi. Ae ui i lea, o le tasi na vaʻai ma le fiafia i le lumanaʻi, lea na folafola mai na te aumaia nisi mea taua, pei ona folafolaina e Iesu.

Verfolgen wir die Apostelgeschichte weiter, so lesen wir von einem aufgeregten Treiben unter den 120 Glaubensbrüdern. Sie waren zusammengekommen, um zu beten und die vor ihnen liegende Arbeit zu planen. Sie wussten, dass sie einen Auftrag zu erfüllen hatten, und deshalb wählten sie einen Apostel, der an Judas’ Stelle treten sollte. Ihnen war bekannt, dass sie stellvertretend für das neue Israel, dessen Grund Gott legte, 12 Apostel sein mussten. Sie hatten sich zu einer gemeinsamen Besprechung getroffen; denn es lag ja durchaus einiges zu entscheiden vor.

Ua uma ona faatonuina i latou e Iesu e o atu i le lalolagi uma o ana molimau. Naʻo le latou faʻatali, pei ona poloaʻi atu e Iesu ia i latou, seʻia oʻo ina foaʻiina atu le malosi faʻaleagaga, seʻia latou mauaina le Fesoasoani folafolaina, i Ierusalema.

O le mea lea, o le afio aʻe o Iesu na tutusa ma le maoaʻe o le talipalau, o se taimi o le le mautonu i le faatalitali i le amataga aloalo o le a faapipiiina ai le au aposetolo i le sili atu taua vaega o a latou sauniga lotu. E pei ona folafola atu e Iesu ia te i latou, e ala i le mana o le Agaga Paia o le a latou faia mea e sili atu ona taua nai lo le Alii lava ia.

Na taʻua e Iesu le Agaga Paia o “se tasi Faamafanafana” (Ioane 14,16); im Griechischen gibt es nun zwei unterschiedliche Begriffe für „andern“. Der eine bezeichnet etwas Ähnliches, der andere etwas Unterschiedliches; Jesus meinte offenkundig etwas Ähnliches. Der Heilige Geist ist Jesus ähnlich. Er repräsentiert eine persönliche Präsenz Gottes, nicht allein eine übernatürliche Macht. Der Heilige Geist lebt, lehrt und spricht; er trifft Entscheidungen. Er ist eine Person, eine göttliche Person, und als solche Teil des einen Gottes.

O le Agaga Paʻia e tutusa ma Iesu e mafai foi ona tatou faʻapea o Iesu e nofo i totonu o tatou, e ola i le lotu. Na fetalai Iesu o le a afio mai ma nonofo ma le au faʻatuatua - nonofo ai ma latou - ma na ia faia i foliga o le Agaga Paʻia. O lea na alu ese ai Iesu, ae na te leʻi tuua i tatou i a tatou lava mea, a ua toe foi mai o ia ia te i tatou e ala i le Agaga Paia o loʻo afio mai.

Ae o le a ia foi foi i le tino ma mo tagata uma e vaʻai, ma ou te talitonu o le mafuaʻaga autu lea o lona afio aʻe i le lagi, lea na tupu i le tutusa foliga. E le tatau ona tatou manatu o Iesu ua i ai iinei i le lalolagi i le foliga o le Agaga Paʻia ma o lea ua uma ona toe foʻi mai, ina ia leai se isi mea e faʻamoemoe i tala atu o mea ua uma ona tatou maua.

Leai, ua faamanino mai e Iesu o lona toe afio mai e leai se mea lilo pe le vaaia. E malamalama e pei o le ao, e malamalama e pei o le oso aʻe o le la. O le a vaaia e tagata uma, pei lava o lona alu aʻe i le lagi toetoe lava 2000 tausaga talu ai na vaaia e tagata uma i luga o le Mauga o Olive.

E aumaia ia i tatou le faʻamoemoe e mafai ona tatou faʻamoemoeina e sili atu nai lo le mea o loʻo siʻomia ai i tatou. Taimi nei ua tatou vaʻaia le tele o vaivaiga. Matou te amanaʻia o matou lava vaivaiga, o mea o la matou ekalesia ma i latou o faʻakerisiano atoa. Ua tatou lotogatasi i le faʻamoemoe o le a suia mea mo le sili atu, ma ua faʻamautinoa mai e Keriso ia te ia o le a ia faʻalavelave i se auala ofoofogia e avatu ai i le malo o le Atua se faʻamalosia o le le mafaufauina faʻatusatusaga.
 
Na te le tuua mea ia pei ona i ai. O le a toe afio mai o ia e pei lava ona vaai ona soo ia te ia ua alu i le lagi - tino ma vaaia e tagata uma. E aofia ai foʻi ma se auiliiliga e le mafai ona ou faʻaogaina le taua tele ile: ao. Ua folafola mai i le Tusi Paia, e pei lava ona afio aʻe Iesu i le lagi ina ua aveina aʻe o ia e le ao, o le a ia toe foʻi foi e aveina e ao. Ou te le iloa poʻo le a le loloto o le uiga o loʻo ia i latou - masalo latou te faʻatusa agelu o loʻo tutu faʻatasi ma Keriso, ae o le a vaʻaia foʻi i latou ile latou faʻavae mai. O lenei manatu e mautinoa e le taua tele.

Peitai, o le mea taua, o le toe foʻi mai o Keriso lava ia, o le a o mai faʻatasi ma le emo o le malamalama, o leo e faʻalogoina, ma foliga ofoofogia o le la ma le masina, ma e mafai e tagata uma ona molimauina. O le a le fesiligia. E leai se tasi e mafai ona faʻapea mai na tupu i lenei poʻo lea nofoaga. Pe a toe afio mai Keriso, o lenei mea na tupu o le a lagonaina i soo se mea ma e leai se tasi e fesiligia.

Ma pe a oo i lena, o le a tatou, e pei o Paulo i le 1. Tusi i Tesalonia, ua siitia mai le lalolagi, e feiloai ma Keriso i le ea. I lenei tulaga e tautala ai se tasi e uiga i le siitia, ma o le a le faia faalilolilo, ae i luma o tagata lautele; o le a vaai tagata uma i le toe afio mai o Keriso i le lalolagi. Ma o lea tatou te auai faatasi ai i le afio aʻe o Iesu i le lagi faapea ma lona faasatauroina, tanuga ma lona toetu. O i tatou foi o le a o ae i le lagi e feiloai ai ma le Alii toe foi mai, ona tatou toe foi mai ai lea i le lalolagi.

E i ai se eseesega?

Peitaʻi, tatou te lē iloa po o afea e tutupu ai nei mea uma. Pe e suia ai ea se mea i le auala tatou te ola ai? E tatau lava ona faapea. i le 1. Korinito ma im 1. E maua ne tatou a fakamatalaga aoga e uiga ki te mea tenei i te tusi a Ioane. O le tala lena i le 1. Ioane 3,2-3: “Le ʻaupele e, ua avea i tatou ma fanau a le Atua; ‘ae le‘i fa‘aalia mai po o le ā le mea e o‘o i ai i tatou. Ae ua tatou iloa pe a faaalia mai, ona pei ai lea o i tatou; auā tatou te va‘ai atu ‘iā te ia e pei ‘ona i ai o ia. O i latou uma fo‘i o i ai le fa‘amoemoe fa‘apenā ‘iā te ia, ‘ua fa‘amamāina o ia e ia e pei ‘ona mamā o ia.”

Ona faamatala lea e Ioane o tagata talitonu e usitai i le Atua; tatou te le mananaʻo e ola i se olaga agasala. O lo tatou talitonuga o le a toe afio mai Iesu ma o le a tatou avea e pei o ia e aoga mea aoga. E mafua ai ona tatou taumafai e tuʻu i tua a tatou agasala. I le isi itu, e le o lona uiga o a tatou taumafaiga o le a faasaoina ai i tatou pe o a tatou mea sese o le a faaleagaina ai i tatou; ae, o lona uiga tatou te le saili e agasala.

O le faamatalaga lona lua faale-Tusi Paia o lenei mea e mafai ona maua i 1. Korinito 15 i le faaiuga o le mataupu o le toetutu. Ina ua uma lana faamatalaga e faatatau i le toe afio mai o Keriso ma lo tatou toetu i le tino ola pea, na faapea mai Paulo i le fuaiupu e 58: “O lenei, oʻu uso pele e, ia outou tutumau, ia outou tutumau, ma ia faateleina pea i le galuega a le Alii, ina ua outou iloa e le faaleaogaina la outou galuega. i le Alii.”

Ma, pei o uluaʻi soʻo, e iai foʻi galuega o lumanaʻi mai ia i tatou. O le tofiga na tuu atu e Iesu ia i latou i lena taimi e faatatau foi ia i tatou. E i ai le tatou tala lelei, o se feau e folafola atu; ma ua tuuina mai ia i tatou le mana o le Agaga Paia e faia le faamasinoga tonu i lenei tofiga. E iai la le galuega o i luma atu o tatou. Tatou te le tau faʻatali lemu mo le toe afio mai o Iesu, ma sioa i le ea. I le auala lava e tasi, tatou te le tau manaʻomia ni faʻaaliga i le Tusi Paia poʻo afea tonu le taimi o le ai ai, talu ai o loʻo manino mai i le Tusi Paia tatou te le malamalama i lenei. Nai lo lena, ua ia i tatou le folafolaga o le a Ia toe afio mai, ma ua tatau ona lava lena mo i tatou. O loʻo i ai le galuega o io tatou luma atu ma e tatau ona tatou tuuto atu i tatou lava i le galuega a le Alii ma o tatou malosi uma, ma le iloaina o lenei galuega e le o se mea fua.

saunia e Michael Morrison


pdfAfio Ae ma afio mai faalua o Keriso