Avea ma se tagata maoaʻe o le faʻatuatua

615 avea ma tagata sauai o le faatuatuaE te manaʻo e avea oe ma se tagata e iai le faatuatua? Pe e te manaʻo i se faatuatua e mafai ona aveesea ai mauga? Pe e te fia auai i se faatuatua e mafai ona toe faatutūina mai ē ua maliliu, o se faatuatua e pei o Tavita e mafai ona fasiotia ai se tagata tinoese? Atonu e tele ni tagata tinoese i lou olaga e te manaʻo e faʻaumatia. O le tulaga lea i le tele o Kerisiano, e aofia ai ma aʻu. E te manaʻo e avea oe ma se tagata sauai o le faʻatuatua? E mafai ona e faia, ae e le mafai ona e faia na o oe!

E masani lava o Kerisiano e talitonu i le 1st1. Afai e te faitau i le mataupu o le Eperu, e te manatu o oe lava e matua laki pe afai e te pei o se tasi o nei tagata mai le tala o le Tusi Paia. Ona fiafia ai lea o le Atua ia te oe. O lenei manatu e mafua ona o le tele o Kerisiano e talitonu o lenei mau o le Tusi Paia e tatau ona faatonu i tatou ia pei o i latou ma faataitai ia i latou. Ae ui i lea, e le o lo latou faamoemoega lena ma e oo lava i le Feagaiga Tuai e le o faatusaina lenei manatu. Ina ua uma ona lisiina alii ma tamaitai uma ua tofia e fai ma sui o lo latou faatuatuaga, ona faaauau lea e le tusitala i upu nei: “O le mea lea, o i tatou, o e ua siosiomia e se ao o molimau faapena, ia tatou tuu ese avega uma ma le agasala e faigofie ona maileia ai i tatou. . Ia tatou taufetuli ma le onosai i le tausinioga o loo i o tatou luma, ma vaavaai atu i le na te muamua atu ma faaatoatoaina lo tatou faatuatua, o Iesu lea” (Eperu 1).2,1-2 ZB). Ist Ihnen bezüglich dieser Worte etwas aufgefallen? Jene Glaubensgiganten werden Zeugen genannt, aber was für Zeugen waren sie? Die Antwort darauf finden wir in der Ausführung Jesu, die wir im Evangelium des Johannes nachlesen können: «Mein Vater wirkt bis auf diesen Tag, und ich wirke auch» (Johannes 5,17). Na taʻua e Iesu o le Atua o lona Tamā. “O le mea lea ua atili ai ona saili tagata Iutaia e fasioti ia te ia, aua e le gata na ia solia le sapati, a ua faapea mai foi o le Atua o lona Tama, ua faatusaina foi o ia e ia ma le Atua” (Ioane. 5,18). Ina ua ia iloa e lē talitonuina o ia, ona ia taʻu atu lea iā i latou e toʻafā ona molimau e faamaonia ai o ia o le Alo o le Atua.

Ua ta'ua e Iesu molimau e toafa

Ua taʻutino mai e Iesu e na o lana lava molimau e lē talitonuina: “Afai ou te molimau iā te aʻu lava, e lē moni laʻu mau.” (Ioane. 5,31). Afai e lē mafai e Iesu ona molimau iā te ia lava, o ai la na te mafaia? E faapefea ona tatou iloa o loo ia taʻu maia le mea moni? E faapefea ona tatou iloa o ia o le Mesia? E faapefea ona tatou iloa e mafai ona Ia aumaia ia i tatou le faaolataga e ala i Lona soifua, maliu, ma le toetu? Ia, ua ia taʻu mai iā i tatou le mea e tatau ona tatou vaavaai i ai i lenei tulaga. I le pei o se loia a le malo o lē na te valaauina molimau e faamaonia se tuuaʻiga po o se faamatalaga, na taʻua ai e Iesu Ioane le Papatiso o lana molimau muamua: “O loo molimau mai foi le tasi ia te au; ma ua ou iloa e moni le mau ua ia tuuina mai ia te au. Na outou aauina atu nisi iā Ioane, ma ua molimau o ia i le upu moni.” (Ioa 5,32-33). Na ia molimau atu iā Iesu e ala i le faapea atu: “Faauta, o le Tamaʻi Mamoe a le Atua, na te aveesea le agasala a le lalolagi!” (Ioane 1,29).
O le molimau lona lua o galuega na faia e Iesu e ala i lona Tamā: “A ua ia te au le mau e sili ia Ioane; Auā o galuega ua tuuina mai e le Tamā iā te aʻu e fai, o galuega ia ou te faia, o loo molimau mai ai ua auina mai aʻu e le Tamā.” (Ioane. 5,36).

Peitaʻi, e leʻi talitonu nisi tagata Iutaia i aʻoaʻoga ma vavega a Ioane po o Iesu. O lea na aumaia ai e Iesu le molimau lona tolu: “O le Tamā na auina mai aʻu, ua molimau mai e uiga iā te aʻu.” (Ioa 5,37). Ina ua papatisoina Iesu i le Ioritana e Ioane le Papatiso, na fetalai atu le Atua, “O loʻu Atalii pele lena, ua ou fiafia lava ia te ia; e tatau ona e faalogo i ai! » (Mataio 17,5).

O nisi o lana ʻaufaalogologo sa leʻi iai i le vaitafe i lenā aso ma o lea na lē faalogo ai i afioga a le Atua. Pe ana faapea na e faalogo iā Iesu i lenā aso, atonu e te lē talitonu i aʻoaʻoga ma vavega a Iesu, pe e te lē faalogo foʻi i le siʻufofoga o le Atua i Ioritana, ae e mautinoa o le a lē mafai ona e ʻalofia le molimau mulimuli. Mulimuli ane, ua tuuina atu e Iesu ia i latou le molimau sili ua avanoa mo i latou. O ai lea molimau?

Seʻi faalogo i le fetalaiga a Iesu: “Ua outou suʻesuʻe i Tusi, auā ua outou manatu tou te maua ai le ola e faavavau, o i latou ia o loo molimau iā te aʻu.” (Ioane. 5,39 ZB). Ja, die Schriften legen Zeugnis darüber ab, wer Jesus ist. Von welchen Schriften ist hier die Rede? Zu jener Zeit, als Jesus diese Worte sprach, waren es die des Alten Testaments. Wie zeugten sie von ihm? Jesus wird dort an keiner Stelle explizit genannt. Wie bereits anfangs ausgeführt, legen die darin erwähnten Geschehnisse und Protagonisten in Johannes über ihn Zeugnis ab. Sie sind seine Zeugen. Alle Menschen im Alten Testament die im Glauben wandelten waren ein Schatten der künftigen Dinge: «Die ein Schatten der künftigen Dinge sind, der Körper selbst aber ist des Christus» (Kolosser 2,17 Eberfeld Tusi Paia).

Tavita ma Koliata

O le a le mea e fai ai nei mea uma ia te oe o se sauai o le faatuatua i le lumanai? Ia, mea uma! Sei o tatou liliu atu i le tala ia Tavita ma Koliata, o le tala lea na matua tele ai le faatuatua o se tama leoleo mamoe na mafai ai ona ia faatoilaloina se tinoese i le maa e tasi (1. Tusi a Samuelu 17). E toatele i tatou e faitau i lenei tala ma mafaufau pe aisea ua tatou le maua ai le faatuatua o Tavita. Tatou te manatu na faamaumauina e aoao ai i tatou i le ala e avea ai faapei o Tavita, ina ia mafai ai foi ona tatou talitonu i le Atua ma faatoilaloina le au sauai i o tatou olaga.

Peitaʻi, i lenei tala, e lē o fai Tavita ma sui o i tatou. E le tatau la ona tatou vaai ia i tatou lava i lona tulaga. I le avea o se faailoga o mea o le a oo mai, na ia molimau atu ai ia Iesu, e pei o isi molimau o loo taʻua i le Eperu. O autau a Isaraelu, o ē na solomuli ma le fefe i luma o Koliata, ua fai ma sui o i tatou. Sei ou faamatala atu pe faapefea ona ou vaai i lenei mea. O Tavita o se leoleo mamoe, ae i le Salamo 23 na ia folafola mai ai, “O Ieova o loʻu leoleo mamoe o ia.” Na fetalai Iesu e faatatau iā te ia lava: “O aʻu o le leoleo mamoe lelei.” (Ioa 10,11). Na sau Tavita mai Peteleema, i le mea na fanau ai Iesu (1. Samu 17,12). Sa ta’u atu ia Tavita e alu i le malae i le faatonuga a lona tama o Iese (fuaiupu 20), ma sa fetalai atu Iesu na auina atu o ia e lona tama.
Na folafola e le tupu o Saulo e avatu lona afafine e fai ma avā i le tagata e mafai ona fasiotia Koliata (1. Samu 17,25). O le a faaipoipo Iesu i lana ekalesia pe a toe afio mai. Mo le 40 aso sa ulagia e Koliata le autau a Isaraelu (fuaiupu 16) ma sa anapogi foi Iesu mo aso e 40 ma sa faaosoosoina e le tiapolo i le toafa (Mataio. 4,1-11). David wandte sich Goliat mit den Worten zu: «Am heutigen Tag wird der Herr dich mir ausliefern, und ich werde dich erschlagen und dir den Kopf abschlagen» (Vers 46 ZB).

O Iesu, i le isi itu, sa 1. Ua valoia e Kenese o le a ia tuʻimomomoina le ulu o le gata, o le tiapolo (1. Tunau 3,15). Ina ua oti Koliata, ona faatoʻilaloina lea e ʻautau a Isaraelu o Filisitia ma fasiotia ai le toʻatele o i latou. Peitaʻi, ua uma ona manumalo le taua i le maliu o Koliata.

Pe e te faatuatua?

Na fetalai Iesu: “Tou te matatau i le lalolagi; A ia outou lototetele, ua ou manumalo i le lalolagi.” (Ioane 16,33). O le upu moni, e le o i tatou e iai le faatuatua e feagai ai ma le sauai e faasaua ia i tatou, a o le faatuatua ia Iesu. E i ai lona faatuatua mo i tatou. Ua uma ona ia faatoilaloina sauai mo i tatou. E na o le pau lava le tatou tiute tauave o le taʻitaʻia o mea o totoe o le fili. E leai so tatou faatuatua i totonu ia i tatou lava. O Iesu: “Ia tatou vaavaai atu iā te ia o lē e muamua i lo tatou faatuatua, ma faaatoatoaina.” (Eperu 1)2,2 Eg).

Ua faapea mai Paulo: “Auā na ou oti i le tulafono i le tulafono, ina ia ou ola ai mo le Atua. Ua faasatauroina faatasi ma Keriso. ‘Ua ‘ou ola, ‘ae lē o a‘u nei, a o Keriso o lo‘o nofo i totonu ‘iā te a‘u. Auā o le mea ou te ola ai nei i le tino, ou te ola ai i le faatuatua i le Alo o le Atua, o lē na alofa mai iā te aʻu, ma foaʻiina mai o ia e ia mo aʻu.” (Kalatia. 2,19 - 20).
E faapefea la ona avea oe ma se sauai o le faatuatua? A o e ola ia Keriso ma o Ia i totonu ia te oe: “O lea aso tou te iloa ai o a’u o i totonu o lo’u Tama, o outou foi o i totonu ia te au, o a’u foi o i totonu ia te outou” (Ioane 1).4,20).

O tagata sauai o le faatuatua o loo taʻua i le Eperu o molimau ma muaʻimua ia Iesu Keriso, o lē e muamua ma faaatoatoaina lo tatou faatuatua. A aunoa ma Keriso e le mafai ona tatou faia se mea! E le o Tavita na fasiotia Koliata. O Iesu Keriso lava ia! E lē tutusa lo tatou faatuatua ma le fua o le sinapi e mafai ona aveesea ai mauga. Ina ua fetalai Iesu, “Afai e tusa lo outou faatuatua ma le fatu o le sinapi, e te fai atu i lenei laau o le sukarite, Ina liai ia oe, ma totō oe i le sami, ona usiusitai ai lea o ia ia te outou” (Luka 1).7,6). O le uiga o lana tala: E leai sou faatuatua!

Le au faitau pele, e le avea oe ma se sauai o le faatuatua e ala i au gaioiga ma au mea na ausia. E le mafai foi ona e tasi e ala i le ole atu malosi i le Atua e faateleina lou faatuatua. O le a le aoga lenei mea ia te oe aua o oe o se tagata tele o le faatuatua ia Keriso ma e ala i lona faatuatua e te manumalo ai i mea uma e ala ia te ia ma ia! Ua uma ona ia muamua ma faaumaina lou faatuatua. I luma! I lalo ia Koliata!

saunia e Takalani Musekwa