E leai se mea e vavaeʻeseina i tatou mai le alofa o le Atua

450 e leai se mea e vavaeeseina i tatou mai le alofa o le AtuaO loo ta'uamiotonuina i tatou e le Atua, o le faafetai ia Keriso. E ui ina tatou agasala i nisi taimi, ae o nei agasala ua faitaulia e faasaga i le tagata tuai na faasatauroina faatasi ma Keriso; e le taulia a tatou agasala po o ai i tatou ia Keriso. Ua ia i tatou se tiute e tetee atu i le agasala - e le ina ia faaolaina, ae ona o i tatou o fanau a le Atua. I le vaega mulimuli o le mataupu e 8, ua taulaʻi atu ai Paulo i lo tatou lumanaʻi matagofie.

O loo faatalitali mai foafoaga uma mo i tatou

E le faigofie le olaga faa-Kerisiano. E lē faigofie le tau faasaga i le agasala. E lē faigofie sauāga faifai pea. O le feagai ai ma le olaga i aso faisoo i se lalolagi pa'ū faatasi ma tagata leaga e faigata ai le olaga mo i tatou. Ae ui i lea, ua faapea mai Paulo, “e le tatau ona faatusalia puapuaga i nei ona po i le mamalu o le a faaalia mai ia te i tatou” (fuaiupu 18). E pei o Iesu, ua faapena foʻi ona iai i inei le olioli mo i tatou—se lumanaʻi e matuā matagofie ma e foliga mai e faatauvaa o tatou tofotofoga i le taimi nei.

Ae e lē na o i tatou o le a maua aogā mai lenei mea. Fai mai Paulo o loo i ai se avanoa i le lagi o le fuafuaga a le Atua o loo galueaina i totonu ia i tatou: “Auā o loo faatalitali ma le popole o le foafoaga i le faaalia mai o le fanau a le Atua” (fuaiupu 19). E lē gata ina fia vaai le foafoaga ia i tatou i le mamalu, ae o le foafoaga lava ia o le a faamanuiaina i suiga pe a faataunuuina le fuafuaga a le Atua, e pei ona fai mai ai Paulo i fuaiupu o loo sosoo ai: “O le foafoaga e oo i ai le pala... a o le faamoemoe; aua o le a faasaolotoina foi le foafoaga mai le pologa o le pala, i le saolotoga mamalu o le fanau a le Atua” (fuaiupu 20–21).

Ua oo nei le foafoaga i le pala, ae e le o le tulaga lea e tatau ai. I le toetutu, pe a tuuina mai ia i tatou le mamalu e tatau ona i ai i le fanau a le Atua, o le a faasaolotoina foi le atulaulau mai lona nofopologa. Ua togiolaina le atulaulau uma e ala i le galuega a Iesu Keriso (Kolose 1,19-20th).

Onosa'i fa'atali

E ui ina ua uma ona totogi le tau, ae tatou te le o vaai i mea uma o le a faataunuuina e le Atua. “Ua ōi nei foafoaga uma ona o lona tulaga, e peiseaʻī o loo i le tigā o le fanau.” (Roma 8,22 NGÜ). Die Schöpfung leidet als würde sie in Geburtswehen liegen, da sie den Schoss bildet, in dem wir geboren werden. Nicht nur das, „sondern auch wir selbst, die wir die Erstlingsgabe des Geistes haben, seufzen innerlich noch und warten auf die Adoption als Söhne und die Erlösung unseres Leibes“ (Vers 23 NGÜ). Auch wenn uns der Heilige Geist als Unterpfand für die Rettung gegeben wurde, kämpfen auch wir, denn unsere Rettung ist noch nicht vollendet. Wir kämpfen mit der Sünde, wir kämpfen mit körperlichen Einschränkungen, Schmerz und Leid – sogar während wir uns darüber freuen, was Christus für uns getan hat.

O le fa'aolataga o lona uiga e le toe fa'aleagaina o tatou tino (1. Korinito 15,53), o le a faafouina ma liua i le mamalu. O le lalolagi faaletino e le o otaota e lafoai - na faia e le Atua ia lelei ma o le a toe faafouina. Tatou te le iloa pe faapefea ona toetutu tino, tatou te le iloa foi le fisiki o le atulaulau ua faafouina, ae e mafai ona tatou faatuatuaina le Foafoa e faamaea Lana galuega.

Tatou te lei vaai i se foafoaga atoatoa, e le o le atulaulau, po o luga o le lalolagi, po o tatou tino, ae tatou te mautinoa o le a suia mea uma. E pei ona fai mai Paulo, “Auā e ui lava ina faaolaina i tatou, ae i le faamoemoe. Ae o le faamoemoe e vaai i ai se tasi e le o le faamoemoe; auā e fa‘apefea ‘ona fa‘amoemoe se tasi i le mea ‘ua va‘aia? Ae afai tatou te faamoemoe i mea tatou te lē o vaaia, ia tatou faatalitali ma le onosai i ai.” ( Roma 8,24-25th).

Tatou te faatalitali ma le onosai ma le naunautai mo le toetutu o o tatou tino pe a maea lo tatou vaetamaina. O loo tatou ola i le tulaga o le “ua uma, ae lei oo i le taimi nei”: ua uma ona togiolaina, ae e leʻi togiolaina atoatoa. Ua uma ona faasaʻolotoina i tatou mai le taʻusalaina, ae leʻi saʻoloto atoatoa mai le agasala. Ua uma ona tatou iai i le Malo, ae e leʻi atoatoa ona iai. Ua tatou ola ma vaega o le tupulaga a sau a o tauivi pea ma vaega o lenei vaitau. “E faapea foi ona fesoasoani mai le Agaga i o tatou vaivaiga. Auā tatou te lē iloa le mea e tatau ona tatou tatalo atu ai; a o le Agaga lava e fautua mo i tatou i le oi e le mafai ona tautalagia” (fuaiupu 26). E silafia e le Atua o tatou tapulaa ma mea tatou te le fiafia ai. Na te silafia e vaivai o tatou tino. E tusa lava pe naunau o tatou agaga, e fautua le Agaga o le Atua mo i tatou, e oo lava i manaoga e le mafai ona faamatalaina i upu. E le aveesea e le Agaga o le Atua o tatou vaivaiga, ae e fesoasoani mai i lo tatou vaivai. Na te faamaopoopoina le va i le va o mea tuai ma mea fou, i le va o mea tatou te vaai i ai ma mea na ia faamatala mai ia i tatou. Mo se faataitaiga, tatou te agasala e ui ina tatou mananao e fai mea lelei (7,14-25). Ua tatou vaaia le agasala i o tatou olaga, ae ua ta’uamiotonuina i tatou e le Atua aua ua silafia e le Atua le iuga, e tusa lava pe faatoa amata le faagasologa.

E ui lava i le eseesega i le va o mea tatou te vaai i ai ma mea tatou te mananao i ai, e mafai ona tatou faatuatuaina le Agaga Paia e faia mea e le mafai ona tatou faia. O le a Ia fesoasoani ia i tatou. “A o le su'esu'e i loto, ua iloa e ia le mea ua i ai le mafaufau o le agaga; auā ua fai o ia ma sui o le au paia e tusa ma le finagalo o le Atua” (8,27). O loo i o tatou autafa le Agaga Paia ma fesoasoani ia i tatou ina ia mafai ona tatou mautinoa!

Valaauina e tusa ai ma Lona Faamoemoega E ui i o tatou tofotofoga, o tatou vaivaiga, ma a tatou agasala, “ua tatou iloa e galulue faatasi mea uma e lelei ai i latou o e alolofa i le Atua, o e ua valaauina e tusa ma lona finagalo” (fuaiupu 28). E le faia e le Atua mea uma, ae na te faatagaina ia mea e tutupu ma galulue faatasi ma i latou e tusa ai ma lona finagalo. E iai lana fuafuaga mo i tatou, ma e mafai ona tatou mautinoa o le a Ia faamaeaina Lana galuega i totonu ia i tatou (Filipi 1,6).

Sa muai fuafuaina e le Atua mo i tatou ina ia faapei o Lona Alo, o Iesu Keriso. O lea na ia valaauina ai i tatou e ala i le talalelei, na ia tauamiotonuina i tatou e ala i lona Alo, ma tuufaatasia i tatou ia te ia i lona mamalu: “Aua o e ua ia filifilia, na muai tofia foi e ia ia foliga i lona Alo, ina ia avea o ia ma ulumatua i totonu. e toatele uso. A o ē na mua‘i tofia e ia, ‘ua vala‘auina fo‘i e ia; A o e na ia valaauina, na ia ta’uamiotonuina foi; a o ē na ia taʻuamiotonuina, ua ia faamamaluina foʻi.” ( Roma 8,29-30th).

O le uiga o le filifiliga ma le muaʻi tofia e felafolafoaʻi ma fefinauai, ae o nei fuaiupu e le foia ai le finauga ona e le o taulai atu Paulo i nei faaupuga iinei (po o se isi mea). O se faaaʻoaʻoga, e lē o taʻua e Paulo pe ua faataga e le Atua tagata e teena le faamamaluina ua Ia fuafuaina mo i latou. O iinei, a o ia latalata atu i le tumutumuga o lana folafolaga o le talalelei, e manao Paulo e faamautinoa atu i le au faitau e le tatau ona latou popole i lo latou faaolataga. Afai latou te taliaina, o le a oo mai ia i latou. Ma mo le manino o le tautala, na fai mai foi Paulo ua uma ona faamamaluina e le Atua i latou e ala i le faaaogaina o le taimi ua tuanai. Ua toeitiiti uma. E ui lava ina tatou tauivi i lenei olaga, e mafai ona tatou faamoemoeina le mamalu i le olaga a sau.

E sili atu nai lo na o tagata manumalo

“Ia o le a se mea tatou te fia fai atu e uiga i lenei mea? ‘Āfai ‘ua ‘au ma i tatou le Atua, o ai ‘ea ‘ua tete‘e mai ‘iā te i tatou? O le na le faasaoina lona lava Alo, a na foaiina mai o ia mo i tatou uma, pe faapefea ona ia le foai fua mai ia te i tatou o mea uma lava?” (fuaiupu 31–32). Ona ko te mea ko oti ne tuku mai ne te Atua tena Tama mō tatou i te taimi koi agasala ei tatou, e mautinoa eiloa me ka tuku mai ne Ia so se mea e ‵tau o maua ne tatou. E mafai ona tatou mautinoa o le a Ia le toasa ia i tatou ma aveesea Lana meaalofa. “O ai ea na te tuua’ia le au filifilia a le Atua? O iinei le Atua o le na te tauamiotonuina” (fuaiupu 33). I le Aso o le Faamasinoga e leai se tasi e mafai ona molia i tatou ona ua ta'umamaina i tatou e le Atua. E leai se tasi e mafai ona tausalaina i tatou, aua o Keriso lo tatou Faaola o loo fautua mo i tatou: “O ai ea na te faasala? “O Keriso Iesu lenei, o le na maliu, a ua toe faatuina mai, o loo i le itu taumatau o le Atua, e fai ma sui o i tatou” (fuaiupu 34). E le gata ua i ai sa tatou taulaga mo a tatou agasala, ae ua ia i tatou foi se Faaola soifua o loo fesoasoani mai pea ia i tatou i lo tatou ala i le mamalu.

Ua manino mai le tomai tau le tautala o Paulo i le tumutumuga faagaeetia o le mataupu: “O ai ea na te faateaeseina i tatou i le alofa o Keriso? Puapuaga po o le fefe po o sauaga po o le fiaai po o le le lavalavā po o le matautia po o le pelu? E pei ona tusia (Salamo 44,23): “Ona o oe e fasiotia ai i matou i le aso atoa; Ua faaaloalogia i matou e pei o mamoe e fasia” (fuaiupu 35–36). Pe e mafai e tulaga ona tuueseeseina i tatou mai le Atua? Afai ua fasiotia i tatou ona o le faatuatua, ua tatou faiaina ea i le taua? E leai lava, fai mai Paulo: “O nei mea uma, ua sili ai i tatou i le manumalo ona o ia o le na matua alofa mai ia te i tatou” (fuaiupu 37 Elberfelder). E oo lava i tiga ma puapuaga, e le o tatou faia’ina – e sili atu i tatou i le manumalo ona ua tatou tofusia faatasi i le manumalo o Iesu Keriso. O lo tatou taui – o lo tatou tofi – o le mamalu e faavavau lea o le Atua! O lenei tau e matua sili atu nai lo le tau.

“Aua ua ou mautinoa e le mafaia e le oti po o le ola, po o agelu, po o alii sili, po o mea o i luma, po o mea o i ai nei, po o mea o le a oo mai, po o le maualuga, po o le loloto, po o se tasi lava mea na faia, latou te mafaia ona faateaeseina i tatou i le alofa o le Atua, ia Keriso Iesu lo tatou Alii” (Fuaiupu 38–39). E leai se mea e mafai ona taofia le Atua mai le fuafuaga ua Ia mo i tatou. E matua leai lava se mea e mafai ona vavaeeseina i tatou mai Lona alofa! E mafai ona tatou faalagolago i le faaolataga ua Ia tuuina mai ia i tatou.

saunia e Michael Morrison