1914-1918: "O le taua na fasiotia ai le Atua": Tasi le tali

“O le Atua faatasi ma i tatou” o le faaupuga lea, lea e foliga mai ua sili atu ona ese i aso nei, lea na togitogia e le toʻatele o fitafita Siamani na ō i taua i le selau tausaga ua mavae i o latou fusipaʻu. O lenei faʻamanatuga itiiti mai le tala faʻasolopito e mafai ai ona tatou malamalama atili i le faʻaleagaina o le Taua Muamua a le Lalolagi i le 1914-1918 i talitonuga faʻalelotu ma le faʻatuatuaga Kerisiano. O faife'au ma patele na fa'atauva'a atu i a latou aulotu talavou ma le fa'amautinoaga fa'apea o lo'o i ai le Atua i le itu o so'o se atunu'u latou te iai. O le tetee atu i le auai o lotu i le taua, lea na maliliu ai le toetoe lava sefulu miliona tagata, e aofia ai le lua miliona Siamani, o loo i ai pea se aafiaga i aso nei.

O le tagata suʻesuʻe o le lotu Katoliko Roma o Gerhard Lohfink, na ia sailia ma le saʻo le mea na iʻu i ai: "O le mea moni e faapea i le 1914 na o atu ai Kerisiano i le taua ma le naunautai e faasaga i Kerisiano, papatisoina faasaga i le papatisoina, e leʻi vaʻaia lava o se galuega o le faʻaumatiaina o le ekalesia...". Na uunaʻia e le Epikopo o Lonetona ona tagata lotu ina ia tau “mo le Atua ma le atunuu,” e peiseaʻī o loo manaʻomia e le Atua la tatou fesoasoani. I Suiselani e lē faaituʻau, na matuā faateʻia ai le faifeʻau talavou o Karl Barth i le mea moni e faapea, na vave ona aufaatasi atu ana faifeʻau seminare i le alaga “Ia faaauupegaina!” I le mekasini faaaloalogia “The Christian World” na ia tetee ai e faapea: “O se mea e sili ona faanoanoa mo aʻu le vaai atu ua fefiloi faatasi le femisaaʻi ma le faatuatuaga faa-Kerisiano i le fenumiai ua leai se faamoemoe.”

“O le Taaloga a Malo”

Ua faailoa mai e le au tusitala talafaasolopito le mafuaaga tuusao ma le le tuusao o le feteenaiga, lea na amata i se tulimanu itiiti o le Balkans ona tosina atu ai lea i malo tetele o Europa. Na aoteleina e le tusitala Falani o Raymond Aron lenei mea i lana galuega “The Century of Total War” i le itulau e 16: “O le tuputupu aʻe o feeseeseaʻiga na taulaʻi atu i manatu autū e tolu o feteenaʻiga: o le tauvaga i le va o Austria ma Rusia i le Balkans, le feteenaʻiga Siamani-Farani Morocco ma le tuuga a auupega - i le sami i le va o Peretania Tele ma Siamani ma luga o le laueleele i le va o malo uma. O mafuaaga mulimuli e lua o taua na saunia ai le ala mo le tulaga; o le muamua na maua ai le aloiafi mumu.

O loʻo suʻesuʻeina atili e le au tusitala faʻasolopito le mafuaʻaga. Latou te su'esu'eina mea e foliga mai e le mafai ona iloa e pei o le faamaualuga o le atunuu ma le fefe o loʻo taoto i totonu, e masani ona fegalegaleai le tasi i le isi. Na aoteleina e le tusitala o talafaasolopito o Düsseldorf, o Wolfgang J. Mommsen, lenei omiga: “O se tauiviga i le va o faiga faapolotiki eseese ma le atamai na faavae ai lenei mea” ( Emepaea Siamani 1867-1918 [Siamani: Emepaea o Siamani 1867-1918], itulau 209 ). E mautinoa lava e le na o le tasi le setete na tafefea i le lotonuu ma le lotonuu i le 1914. Na talia ma le toʻafilemu e Peretania le pulea e le latou fuāvaa tautupu i le kuata o le lalolagi atoa i se emepaea e lē goto ai le lā. Na faia e Falani o Paris o se aai lea na molimau ai le Olo o Eiffel i le faaaogāina o tekinolosi.

“Fiafia e pei o le Atua i Falani” o se faaupuga Siamani mai lena taimi. Faatasi ai ma a latou "aganuʻu" faʻapitoa ma le afa seneturi o taunuʻuga na ausia, na vaʻaia e tagata Siamani i latou lava e lagolagoina e se lagona o le maualuga, e pei ona aoteleina e le tusitala talafaasolopito o Barbara Tachman:

"Na iloa e tagata Siamani o loʻo ia i latou le au fitafita sili ona malosi i luga o le fogaeleele, faʻapea foʻi ma le au faʻatau oloa sili ona gafatia ma le au faletupe sili ona malosi, o loʻo ulu atu i konetineta uma, oe na lagolagoina le au Turks i le faʻatupeina o se laina nofoaafi mai Berlin i Baghdad faʻapea foʻi ma fefaʻatauaʻiga Latina Amerika. o ia lava e fusia; Na latou iloa o loʻo fai ma sui o se luʻitau i le malosi o le sami a Peretania ma, i le tulaga faʻapitoa, na mafai ona faʻatulagaina faʻatulagaina lala uma o le malamalama e tusa ai ma le mataupu faasaienisi. Sa tatau ona latou tauaveina se matafaioi e pulea ai le lalolagi (The Proud Tower, p. 331).

E mataʻina le tele o taimi e aliali mai ai le faaupuga “faamaualuga” i suʻesuʻega o le lalolagi malamalama a o leʻi oo i le 1914, ma e lē tatau ona taʻua faapea e lē o faaliliuga uma o le Tusi Paia o loo toe faia ai le faataoto: “E muamua le faamaualuga i le paʻū,” ae mo se faaaʻoaʻoga, i le. o le Luther Bible 1984 i upu saʻo o lona uiga foi: “O lē e fano, e muamua ona faamaualuga” (Faataoto 1).6,18).

E le na'o fale, fa'ato'aga ma le faitau aofa'i o tama i le tele o taulaga laiti o le a fa'aleagaina. O le manuʻa tele na oʻo i le aganuu a Europa o le "maliu o le Atua," e pei ona taʻua e nisi. E ui lava ina faaitiitia le aofaʻi o tagata lotu i Siamani i le faitau sefulu o tausaga a o leʻi oo i le 1914 ma o le faatinoina o le faatuatuaga Kerisiano i Europa i Sisifo sa masani ona faia i le tulaga o le “tautua laugutu”, ae na faaitiitia le talitonuga o le toʻatele o tagata i se Atua agalelei ona o le o le mata'utia o le Maligi toto i totonu o lua, lea na i'u ai i fasiotiga tagata e le'i tupu muamua, ua leai.

O luitau o aso nei

E pei ona taʻua e le tusitala o Tyler Carrington e faatatau i Europa Tutotonu, o le lotu i le avea ai o se faalapotopotoga sa “tumau pea lava pea ina ua mavae vaitausaga o le 1920,” ma o le mea e sili ona leaga, “ua matuā maualalo lava le auai i le tapuaʻiga i aso nei.” I le taimi nei, e leʻi oʻo i le 1914 na mafai ona tatou talanoa e uiga i le Golden Age of Faith. O se faasologa o faalavefau loloto mai le togalauapiga faalelotu a le au lagolago o le faiga taua-faasolopito na taitai atu ai i se faagasologa tumau o le tafia e tusa ai ma le talitonuga i faaaliga faalelagi. I le va o le 1835 ma le 1836, na fesiligia ai e le tusi a David Friedrich Strauss Le Life of Jesus, ma le faitioina le tulaga paia o Keriso. E oo lava i le tagata lē manatu faapito Albert Schweitzer, i lana tusi History of the Life of Jesus Research i le 1906, na ia faaataina Iesu o se tagata talaʻi apokalipika mama lea na iʻu ina sili atu o se tagata lelei na i lo o se tagata-Atua. Peitaʻi, o lenei manatu na na o le “matuā tele” ma le lē fiafia ma le lagona o le faalata lea na iloa e le faitau miliona o tagata Siamani ma isi tagata Europa ina ua mavae le 1918. O faʻataʻitaʻiga le masani o mafaufauga na maua foliga i luga o le laupapa tusi, e pei o le mafaufau o Freud, le talitonuga o Einstein o le fesoʻotaʻiga, Marxism-Leninism ma, sili atu i mea uma, o le faʻamatalaga sese a Friedrich Nietzsche "Ua maliu le Atua, [...] ma na matou fasiotia o ia". O le toʻatele o tagata na sao mai le Taua Muamua a le Lalolagi na lagona e pei o latou faavae na lūlūina e le mafai ona toe maua. O le vaitau o le 1920 na amata ai le Jazz Age i Amerika, ae mo le averesi o Siamani na amata se taimi sili ona tiga lea na ia mafatia ai i le toilalo ma le paʻu o le tamaoaiga. I le 1922, e 163 maka le tau o se falaoa, o se tau lea na faaiʻu i le 1923 maka i le 200.000.000.

E ui lava o le tele o le itu tauagavale Weimar Republic (1919-1933) na taumafai e faʻatuina se faʻatonuga, e faitau miliona na latou maua i latou lava i le faʻafefe o le taua, lea na sailia e Erich Maria Remarque i lana galuega Nothing New in the West. O fitafita o lo o tuua o latou aiga na matua faanoanoa lava i le va o le mea na taʻu mai e uiga i le taua e mamao mai luma ma le mea moni e pei ona foliga mai ia i latou i foliga o isumu, utu, atigi pusa, 'ai tagata ma le fanaina o pagota o taua. “Na salalau tala e faapea o a matou osofaiga na o faatasi ma leo faamusika ma mo i matou o le taua o se vevesi umi o pese ma le manumalo [...] Na o matou na iloa le mea moni e uiga i le taua; aua sa i luma o tatou mata” (sii mai Ferguson, The War of the World, p. 119).

I le faaiuga, e ui lava i lo latou toilalo, e tatau ona talia e Siamani se autau nofoia i lalo o tuutuuga na tuuina atu e le US President Woodrow Wilson - o loʻo mamafa i totogi toe faʻaleleia e tusa ma le 56 piliona tala, faʻatasi ai ma le leiloa o teritori tetele i Europa i Sasaʻe (ma le sili atu. o ona kolone ) ma faamata'uina i taua i auala e vaega faa-Komunisi. O le faamatalaga a Peresitene Wilson e uiga i le feagaiga filemu lea na faamalosia ai Siamani e sainia i le 1919, afai o ia o se Siamani e na te le sainia. Na valoia e le faipule o Peretania o Winston Churchill: “E lē o se filemu lenei, ae o se filemu e 20 tausaga.” E maeu le sa'o o ia!

Faatuatua i le solomuli

Sa mafatia le faatuatua i ni faaletonu tetele i nei tausaga ina ua mavae le taua. Na vaaia e Pastor Martin Niemöller (1892-1984), na manumalo i le Koluse Umea ma mulimuli ane puʻea e le ʻau Nasi, “tausaga o le pōuliuli” i le 1920s. I lenā taimi, o le toʻatele o tagata Porotesano Siamani sa auai i faapotopotoga e 28 o le Lotu Luteru po o le Lotu Toefuataʻi, ma o nisi sa auai i le lotu Papatiso po o le Metotisi. O Matini Luteru o se fautua malosi o le usiusitai i pulega faapolotiki, toetoe lava i soo se tulaga. Seʻia oʻo i le faʻavaeina o le malo-setete i le vaitaimi o Bismarck i le 1860s, o aloalii ma tupu i luga o le eleele Siamani sa faʻaaogaina le pule i luga o ekalesia. O lenei mea na fausia ai tulaga sili ona lelei mo le faʻailogaina o tagata lautele. A o talanoaina e le ʻaufailotu taʻutaʻua i le lalolagi ni vaega o mataupu silisili e faigatā ona malamalama i ai, ae o le tapuaʻiga i Siamani sa tele lava ina mulimulitaʻi i faiga masani a le lotu ma o le lotu e tetee i le Semitism o le faasologa o aso. Na lipotia mai e le tusitala Siamani o William L. Shirer e uiga i fevaevaeaiga faalelotu ina ua mavae le Taua Muamua a le Lalolagi:

“E oo lava i le Weimar Republic sa avea ma mala i le toatele o faifeau Porotesano; e lē gata ona na iʻu atu ai i le aveesea o tupu ma perenise, ae ona o le lagolagosua a le Katoliko ma le au faaagafesootai.” O le mea moni na sainia e le Pule Sili o Adolf Hitler se feagaiga ma le Vatikana i le 1933, ua faaalia ai le matuā papaʻu o vaega tetele o le Faa-Kerisiano Siamani. ua avea ma . E mafai ona tatou lagonaina le tuueseeseina i le va o le faatuatuaga Kerisiano ma tagata pe afai tatou te iloa o ni uiga iloga o le ekalesia e pei o Martin Niemöller ma Dietrich Bonhoeffer (1906-1945) na fai ma sui o le tuusaunoaga i le tulafono. I galuega e pei o le Succession, na faamamafaina ai e Bonhoeffer le vaivaiga o ekalesia o ni faalapotopotoga lea, i lona manatu, ua le toe i ai se savali moni e ofoina atu e uiga i le fefe o tagata i le seneturi lona 20 o Siamani. Na tusi mai le tusitala o talafaasolopito o Scott Jersak: “Ina ua iai le faatuatua, e lē mafai ona toe faalagolago i le leo o se lotu o loo taumafai e faatulafonoina e le Atua lenā faamasaa toto [e lē taofiofia] [e pei o le 1914-1918].” Na ia faaopoopo mai: “O loo tu le emepaea o le Atua. e le mo se manatu fa'amoemoe gaogao po'o se solomuli se'e i totonu o se sulufa'iga puipuia”. Na iloa e le failotu Siamani o Paul Tillich (1886-1965), o lē na faamalosia e tuua Siamani i le 1933 ina ua uma ona auauna o se faifeʻau i le Taua Muamua a le Lalolagi, o le tele lava o lotu Siamani na taofia pe na lē toe aogā. Sa le mafai ona latou faaaogaina se leo manino e faatosina ai le faitau aofaʻi ma malo e ave le matafaioi ma sui. “E leʻi masani i vaalele taufeusuaʻiga, na tosoina i matou i le loloto,” na ia tusia mulimuli ane, e faasino atu iā Hitila ma le Third Reich (1933-1945). E pei ona tatou vaai i ai, o luʻi o aso nei o loo galue pea. Na manaʻomia le mataʻutia ma le fememeaʻi o se taua mataʻutia a le lalolagi ina ia maua ai lona aafiaga atoatoa.

Ua oti pe ola?

O lea la, o iʻuga mataʻutia o le “taua na fasiotia ai le Atua” ae lē na o Siamani. O le lagolagosua a le ekalesia ia Hitila na saosaolaumea ai i se tulaga mataʻutia e sili atu ona leaga, o le Taua Lona Lua a le Lalolagi. I lenei tulaga, e tatau ona matauina o loo soifua pea le Atua mo i latou o e faatuatua ia te ia. Na molimauina e se talavou e igoa ia Jürgen Moltmann le soloiesea o olaga o le toʻatele o ana uo i le aʻoga maualuga i le osofaʻiga mataʻutia o Hamburg. Ae peitai, o lenei aafiaga na iu ina taitai atu ai i le toe faaolaolaina o lona faatuatua, e pei ona ia tusia:

“I le 1945 sa avea aʻu ma pagota o taua i se tolauapiga i Peleseuma. Ua paʻuʻū le Malo o Siamani. O Auschwitz o se faʻalavelave oti i le aganuu Siamani. O loʻu nuu o Hamburg sa faaleagaina, ma sa leai se eseesega o mea ia te aʻu. Na ou lagona le tuulafoaiina e le Atua ma le tagata ma o loʻu faamoemoe talavou na vave ona mou [...] I lenei tulaga, na tuuina mai e se faifeʻau Amerika se Tusi Paia ma amata ai ona ou faitauina."

Ina ua tau atu Moltmann i le mau o le Tusi Paia lea na alaga ai Iesu i luga o le satauro: “Lo’u Atua e, lo’u Atua e, se a le mea ua e tuulafoai mai ai ia te au” (Mataio 2).7,46) ua sii mai, na amata ona ia malamalama atili i le feʻau autū o le feʻau faa-Kerisiano. Na ia faamatala mai: “Na ou malamalama o Iesu lenei o le uso paia i o tatou mafatiaga. Na te tuuina atu le faamoemoe i pagota ma e ua tuulafoaiina. O Ia o le na te faasaolotoina i tatou mai le tausalaina lea e mamafatu ai i tatou ma aveesea ai i tatou mai so o se faamoemoega i le lumanai [...] Sa ou maua le lototele e filifili ai le olaga i se taimi atonu na saunia ai se tasi e tuuina atu i le mea atoa e tuu ai se faai'u i ai. O lenei mafutaga muamua ma Iesu, le uso na puapuagatia, e le'i i'uvale lava talu mai lena taimi” (Who is Christ for us today?, pp. 2-3).

I le faitau selau o tusi, mataupu ma lauga, ua faapea mai ai Jürgen Moltmann e lē o oti le Atua, ma o loo soifua pea o ia i le agaga e sau mai i lona Alo, o lē ua taʻua e Kerisiano o Iesu Keriso. Maʻeu le mataʻina e tusa lava pe selau tausaga talu ona mavae le “taua na fasiotia ai le Atua,” o loo saʻilia pea e tagata se auala e ui atu ai i lamatiaga ma fememeaʻi o o tatou taimi iā Iesu Keriso.    

saunia e Neil Earle


pdf1914-1918: “Le Taua na Fasia ai le Atua”