Mataio 5: O Le Lauga i Luga o le Mauga

380 Mataio 5 O Le Lauga i luga o le Mauga Vaega 2Ua faaeseese e Iesu aʻoaʻoga tuai e ono ma aʻoaʻoga fou. E ono taimi na ia sii mai ai aʻoaʻoga muamua, e tele lava mai le Torah lava ia, e ono ona ia faamatala mai e lē lava. O lo'o fa'aalia ai se tulaga e sili atu ona mana'omia o le fa'amasinoga.

Aua le inoino i le isi tagata

“Ua outou faalogo na fai mai i tagata anamua, Aua e te fasioti tagata; A o se fasioti tagata, e nofo sala o ia i le faamasinoga” (f.21). O se upusii lea mai le Torah, lea e aoteleina ai foi tulafono faalemalo. Na faalogo i ai tagata ina ua faitau atu le Tusi Paia iā i latou. I le taimi aʻo leʻi lolomiina, e tele lava ina faʻalogo tagata i tusitusiga nai lo le faitauina.

O ai na tautala atu i upu o le tulafono “i e anamua”? O le Atua lava Ia i luga o le Mauga o Sinai. E lē o taʻua e Iesu se tū masani faa-Iutaia. Na ia sii mai le Torah. Ona ia faatusaina lea o le poloaiga i se tulaga sili atu ona mamafa: “A ou te fai atu ia te outou, ai se ita i lona uso e nofo sala o ia i le faamasinoga” (f. 22). Masalo na fuafuaina foi lenei mea e tusa ai ma le Torah, ae e le finau Iesu i lena faavae. Na te le o faamaoti mai po o ai na faatagaina o ia e aoao atu. E moni mea na ia aʻoaʻo atu ona o le māfuaaga faigofie e faapea o ia o Lē e fetalai mai ai.

O le a faamasinoina i tatou ona o lo tatou ita. O se tasi e manaʻo e fasioti pe manaʻo e oti se tasi o se fasioti tagata i lona loto, e tusa lava pe na te le mafai pe na te le manaʻo e faia le gaioiga. Peitaʻi, e lē o le ita uma o se agasala. Sa ita Iesu lava ia i nisi taimi. Ae ua fetalai manino mai Iesu: So o se tasi e ita e pule o ia. O le mataupu faavae o loo faaalia i upu saua; o tuusaunoaga e le o lisiina. I le taimi lea ma isi vaega o le lauga tatou te matauina ai o loo faamalamalamaina e Iesu ana manaoga ma le manino. E le mafai ona tatou aveesea faamatalaga mai le lauga ma faatino e peiseai e leai ni tuusaunoaga.

Ua toe faaopoopo mai Iesu: “A o sē fai atu i lona uso, ʻE lē aogā oe!’ ua nofosala o ia i le ʻau Saniterini; A o se fai atu, “Le vale!” ua nofosala o ia i le afi o seoli” (f.22). E lē o faasino atu Iesu i mataupu fou i taʻitaʻi Iutaia iinei. E foliga mai pe a ia faapea mai “e leai se aogā” o loo ia sii maia se faaupuga ua uma ona aʻoaʻoina e le ʻautusiupu. Ona sosoo ai lea ma le faapea mai o Iesu, o le faasalaga e faia mo se uiga leaga e sili atu nai lo le faamasinoga faalemalo—e oo atu lava i le Faamasinoga Mulimuli. Na taʻua e Iesu lava ia tagata o “tagata vale” (Mataio 23,17, ma le upu Eleni lava e tasi). E le mafai ona tatou avea nei faʻamatalaga o ni tulafono faʻaletulafono e mulimulitaʻia moni. O le manatu iinei o le faamaninoina o se mea. O le manatu e lē tatau ona tatou ʻinoʻino i isi tagata. O lenei mataupu faavae e sili atu nai lo le faamoemoega o le Torah, aua o le faamasinoga tonu e uiga i le Malo o le Atua.

Ua faamanino mai e Iesu i faataoto e lua: “O lenei, afai e te avatu lau taulaga i luga o le fata faitaulaga, ona e iloa ai lea ua i ai se mea e faasagatau mai ai lou uso ia te oe, ia tuu ai lau taulaga i luma o le fata faitaulaga, a ia e alu muamua ma faalelei ma lou uso. , ona afio mai ai lea ma ositaulaga. Sa soifua Iesu i se taimi a o iai pea le Feagaiga Tuai, ma o lana faamautinoaga o tulafono o le Feagaiga Tuai e le faapea o loo i ai pea i aso nei. Ua faailoa mai e lana faataoto e faapea, e tatau ona sili atu ona faatāuaina le va o tagata na i lo taulaga. Afai e iai se mea e tetee ai se tasi ia te oe (pe sa'o pe leai), e tatau la i le isi tagata ona faia le laasaga muamua. Afai e le faia, aua le faatali; tausolomua. Ae paga lea, e le o taimi uma e mafai ai. E leʻi aumaia e Iesu se tulafono fou, ae na ia faamatala mai le mataupu silisili i upu manino: Taumafai e toe faalelei.

“Ia vave ona e faia se feagaiga ma lē ua e finau mai iā te oe, a o oulua i le ala ma ia, ina neʻi tuuina atu oe e lē ua finau mai iā te oe i le faamasino, ma le faamasino i le leoleo, ma tuuina atu ai oe i le falepuipui. E moni, ou te fai atu ia te oe, e te le sau lava i fafo se’ia uma ona e totogia o pene uma” (f.25–26). Ma le isi, e le o taimi uma e mafai ai ona foia feeseeseaiga i fafo atu o le faamasinoga. E lē tatau foʻi ona tatou tuu atu i ē tuuaʻia o loo uunaʻia i tatou e sola ese. E leʻi valoia foʻi e Iesu o le a lē taitai ona tatou maua se faamagaloga i se faamasinoga faalemalo. E pei ona ou fai atu, e le mafai ona tatou siitia upu a Iesu i ni tulafono mamafa. E na te lē aumaia foʻi ni fautuaga atamai i le auala e ʻalofia ai le falepuipui o lē e nofo aitalafu. O le mea e sili ona taua ia te ia, o le sailia lea o le filemu aua o le ala lena o le faamasinoga tonu.

Aua le manao

“Ua outou faalogo na fai mai, ‘Aua e te mulilua’” (f.27). Na tuuina mai e le Atua lenei poloaiga i luga o le Mauga o Sinai. Ae ua fetalai mai Iesu ia i tatou: “Ai se vaai atu i le fafine ma manao ia te ia, ua uma ona mulilua ma ia i lona loto” (f.28). O le Tulafono lona 10 na faasa ai le manao, ae e lei faia e le Tulafono lona 7. Na fa'asa ai le "mulilua" - amio e mafai ona fa'atonutonu e tulafono fa'ale-malo ma fa'asalaga. E leʻi taumafai Iesu e faavae ana aʻoaʻoga e ala i le Tusi Paia. E le tau faia e ia. O ia o le Upu ola ma e sili atu lona pule na i lo le Upu tusia.

O aʻoaʻoga a Iesu e mulimuli i se faaaʻoaʻoga: o loo taʻua i le tulafono tuai se mea patino e tasi, ae e manaʻomia e le faamasinoga tonu le tele o mea e sili atu. Ua faia e Iesu ni faamatalaga soonafai e faailoa ai le manatu. Pe a oo i le mulilua, na ia faapea mai: “A e afai e te faasesēina oe i lou mata taumatau, ia sali ese ma lafoaʻi iā te oe. E lelei ‘ona fano se tasi o ou itutino, ‘ae lē lafoina le tino uma i Kena. ‘Āfai e fa‘asesēina oe e lou lima taumatau, ‘inā tipi ‘ese ia ma lafoa‘i ‘iā te oe. E lelei pe a fano se tasi o ou tino, a e le o le tino atoa i Kena” (f.29-30). O le mea moni, e sili atu le leiloa o se vae nai lo le ola e faavavau. Ae e le o la tatou filifiliga moni lena, talu ai e le mafai e mata ma lima ona faaosoosoina i tatou e agasala; afai tatou te aveesea, o le a tatou faia se isi agasala. O le agasala e sau mai le loto. O le mea tatou te manaomia o se suiga o le loto. Ua faamamafa e Iesu e manaʻomia ona togafitia o tatou mafaufauga. E mana'omia ni faiga matuiā e aveesea ai le agasala.

Aua le tete'a

“Ua faapea mai foi: “Ai se faatea i lana ava, ia avatu ia te ia le tusi faamaonia e tete’a ai” (f. 31). E faasino lea i le mau i 5. Aso 24,1-4, lea e talia le tusi teteʻa o se tu masani i tagata Isaraelu. E leʻi faatagaina e lenei tulafono se fafine faaipoipo e toe faaipoipo i lana tane muamua, ae e ese mai i lenei tulaga e seasea tupu, e leai ni tapulaa. Na faatagaina e le Tulafono a Mose le tatalaina o faaipoipoga, ae e leʻi faatagaina e Iesu.

“Ae ou te fai atu ia te outou, ai se faate’a i lana avā, ae vagana ai le mulilua, ua ia faia le mulilua; ai se faaipoipo i le fafine ua tete’a, ua mulilua” (f.32). O se faʻamatalaga faigata - e faigata ona malamalama ma faigata ona faʻatinoina. Seʻi faapea ua faafitia e se tane leaga lana avā e aunoa ma se māfuaaga. Pe otometi ea o ia o se tagata agasala? Ma pe o se agasala ea mo se isi alii le faaipoipo atu i lenei tagata ua tete’a?

O le a tatou faia se mea sese pe a tatou faauigaina le fetalaiga a Iesu o se tulafono e le masuia. Auā ‘ua fa‘aali mai e le Agaga ‘iā Paulo, e i ai se isi fa‘asagaga e tatau ‘ona tete‘a.1. Korinito 7,15). E ui lava o se suesuega lenei o le Lauga i luga o le Mauga, e tatau ona tatou manatua o le Mataio 5 e le o le upu mulimuli lea i le mataupu o le tatalaina o faaipoipoga. O le mea tatou te vaʻaia iinei ua na o se vaega o le ata sili atu.

O le faamatalaga a Iesu iinei o se faamatalaga faateia lea e manao e faamanino se mea-i le tulaga lea, e faapea o le tete’a e masani lava ona fesootai ma le agasala. Na finagalo le Atua e avea le faaipoipoga o se tautinoga i le olaga atoa, ma e tatau ona tatou taumafai e taofimau i le ala na Ia finagalo ai. E leʻi taumafai Iesu e fai se talanoaga e uiga i le mea e tatau ona tatou faia pe a le o lelei mea e pei ona tatau ai.

Aua e te palauvale

“Ua outou faalogo foi na fai mai i tagata anamua, “Aua e te tauto pepelo, a ia e tausi i lau tautoga ia Ieova” (f.33). O nei mataupu faavae o loo aoaoina i tusitusiga o le Feagaiga Tuai (4. Mo 30,3; 5. Aso 23,22). Ae o le mea ua manino mai i le Tulafono, e leʻi faia e Iesu: “A ou te fai atu iā te outou, aua neʻi outou tautō, po o le lagi, auā o le nofoālii lea o le Atua; po o le lalolagi, ona o le mea lea e tu ai ona vae; e le latalata foi i Ierusalema, aua o le aai lea a le tupu silisili” (f.34–35). E foliga mai na faataga e taʻitaʻi Iutaia le palauvale i le taʻua o nei mea, atonu ina ia ʻalofia ai le taʻuina o le suafa paia o le Atua.

“Aua foi e te tauto i lou ulu; aua e te le mafaia ona faasinasina pe faauliuli se lauulu e tasi. Ae ia faapea lau tautala: Ioe, ioe; leai leai. O le mea o i luga e leaga lea” (f.36–37).

O le mataupu faavae e faigofie: faʻamaoni - faʻamalamalamaina i se auala ofoofogia. O tuusaunoaga e faatagaina. O Iesu lava ia na sili atu nai lo le ioe po o le leai. E masani ona ia fai mai Amene, Amene. Na ia fai mai o le a mavae atu le lagi ma le lalolagi, ae e lē mavae atu ana afioga. Na ia valaau atu i le Atua e molimau o loo ia taʻu atu le mea moni. E faapena foʻi, na faaaogā e Paulo nisi o tautoga i ana tusi na i lo le tau ina fai atu ioe (Roma 1,9; 2. Korinito 1,23).

O lea ua tatou toe vaai ai e le tatau ona tatou vaai i faamatalaga mamana o le Lauga i luga o le Mauga o ni faasaina e tatau ona mulimulitaia moni. E tatau lava ona tatou faamaoni, ae i nisi tulaga e mafai ona tatou faamalosia faapitoa le moni o mea tatou te fai atu ai.

I le faamasinoga o le tulafono, e faaaogā ai se faaaʻoaʻoga faaonapōnei, ua faatagaina i tatou e “tautō” o loo tatou taʻu atu le mea moni ma e mafai ona tatou valaau atu i le Atua mo se fesoasoani. E fa'atauva'a le fa'apea e talia "se fa'amatalaga tauto", ae e le talia le "palauvale". I totonu o le faamasinoga, o nei upu e tutusa lelei - ma o mea uma e lua e sili atu nai lo le ioe.

Aua le tauimasui

Ua toe sii mai e Iesu le Tulafono: “Ua outou faalogo na fai mai, “O le mata i le mata, o le nifo i le nifo” (f.38). O nisi taimi e faapea mai ua na o se tulaga maualuga lea o le tauimasui i le Feagaiga Tuai. O le mea moni, sa fai ma sui o le maualuga, ae o nisi taimi sa itiiti foi (3. Aso 24,19-lua sefulu; 5. Aso 19,21).

Ae peitai, ua faasaina e Iesu le mea o loo manaomia e le Tulafono: “A ou te fai atu ia te outou, aua le tetee atu i le leaga” (f.39a). Ae o Iesu lava ia na tetee i tagata leaga. Sa ia tutuli ese le au sui tupe mai le malumalu. Na puipuia e le au aposetolo i latou lava mai aʻoaʻo pepelo. Na puipuia e Paulo o ia lava e ala i le faaaogāina o ana aiā tatau o se tagatānuu o Roma ina ua toeitiiti a sasaina o ia e fitafita. Ua toe soona fai atu le fetalaiga a Iesu. Ua faatagaina e puipuia oe lava mai tagata leaga. O se faaaʻoaʻoga, ua faataga e Iesu i tatou e faia se gaoioiga faasaga i tagata leaga, e ala i le lipotia o solitulafono i leoleo.

O le isi fetalaiga a Iesu e tatau foʻi ona vaai i ai o se manatu soonafai. E le faapea e mafai ona tatou faaleaogaina i latou e le taua. O mea uma e uiga i le malamalama i le mataupu faavae; e tatau ona tatou fa'atagaina lenei mea e lu'i ai a tatou amio e aunoa ma le liliuina o nei tulafono i se tulafono fou fa'aletulafono aua e manatu e le fa'atagaina lava ni fa'alavelave.

“Afai e po mai e se tasi lou alafau taumatau, ia avatu foi ia te ia le isi” (f.39b). I nisi tulaga, e sili ona lelei pe a na ona savali ese, e pei ona sa faia e Peteru (Galuega 12,9). E lē o se mea sesē foʻi le puipuia o oe lava i upu e pei o Paulo (Galuega 23,3). Ua aʻoaʻo mai e Iesu se mataupu silisili ae lē o se tulafono e tatau ona matuā mulimulitaʻia.

“Afai foi e fia finau se tasi ia te oe ma ave lou ofu tele, ia tuu atu foi ia te ia lou ofu. ‘Āfai fo‘i e tauanauina oe e se tasi e te alu i le maila e tasi, ‘ia e ō ma ia i maila e lua. ‘Ia e avatu i lē ole mai ‘iā te oe, ‘ae ‘aua ‘e te liliu ‘ese i lē ‘ua mana‘o e nonō mai ‘iā te oe” (f.40–42). Afai e molia oe e tagata mo le 10.000 francs, e te le tau tuuina atu ia i latou le 20.000 francs. Afai e gaoia e se tasi lau taavale, e te le tau avatua foi lau veni. Afai e talosaga atu se tagata onā ia te oe mo le 10 francs, e te le tau avatu lava ia te ia se mea. I ana faamatalaga soona fai, o le manatu o Iesu e lē faapea e tatau ona tatou tuu atu i isi tagata ia maua se manuia e ala i lo tatou faataulagaina, po o le tauia foʻi o i latou. I lō te fai penā, e manako a ia ke se toe taui atu ne tatou. Ia fa'aeteete e fa'atupu le filemu; e le taumafai e faatiga i isi.

Le ita

“Ua outou faalogo na fai mai, ‘E te alofa atu i lē lua te tuaoi’ ma ia ʻinoʻino i lē ua ita mai iā te oe” (f.43). Ua poloai mai le Torah i le alofa ma na poloaiina ai Isaraelu e fasioti tagata Kanana uma ma faasalaina tagata amioleaga uma. “A ou te fai atu ia te outou, ia outou alolofa atu i e ua ita mai ia te outou, ma tatalo mo e ua faasaua mai ia te outou” (f.44). E ese le auala ua aʻoaʻoina ai i tatou e Iesu, o se auala e lē o iai i le lalolagi. Aisea? O le a le faataitaiga mo nei faamasinoga faigata uma?

“Ina ia avea outou ma fanau a lo outou Tama o i le lagi” (f.45a). E tatau ona tatou faapei o ia ma sa ia alofa tele i ona fili, na ia auina mai ai lona Alo e maliu mo i latou. E le mafai ona tatou faatagaina a tatou fanau e oti mo o tatou fili, ae e tatau ona tatou alolofa tele ia i latou ma tatalo mo i latou ina ia faamanuiaina. E lē mafai ona tatou tausisia le tapulaa na faataatia e Iesu e fai ma taʻiala. Ae o a tatou toilalo faifaipea e le tatau ona taofia ai i tatou mai le taumafai lava.

Ua faamanatu mai e Iesu ia i tatou o le Atua “na te faaoso le la i e ua amio leaga atoa ma e ua amiolelei, ma ua faatoto mai le ua i e ua amiotonu ma e ua amioletonu” (f.45b). E agalelei o Ia i tagata uma.

“Aua afai tou te alolofa atu i e alolofa mai ia te outou, se a se taui tou te maua? E le faapea ea ona faia e le au ao lafoga? Ma afai e te agalelei na o ou uso, o le a se mea faapitoa e te faia? E le faapea ea ona faia e nuu ese?” (f.46-47). Ua valaauina i tatou e fai mea e sili atu nai lo le mea e masani ai, e sili atu nai lo tagata e lei liua. O lo tatou le mafaia ona atoatoa e le suia ai lo tatou valaauga e taumafai pea mo le faaleleia.

O lo tatou alofa mo isi e tatau ona atoatoa, e oo atu i tagata uma, o le mea lena na faamoemoe Iesu ina ua ia fetalai: “O lenei ia atoatoa ona lelei o outou, faapei o lo outou Tama o i le lagi e atoatoa ona lelei o ia” (f.48).

saunia e Michael Morrison


pdfMataio 5: O Le Lauga i Luga o le Mauga (Vaega 2)